Masa de aer polar continental care a coborât peste nord-estul țării noastre reprezintă, de fapt, extremitatea vestică a unui sistem atmosferic impresionant, întins pe aproape 10.000 de kilometri, din estul Europei până în Extremul Orient rus.
Această structură de aer rece, extrem de coerentă și rar întâlnită în iernile moderne, s-a suprapus peste un strat continuu de zăpadă, caracteristic zonelor aflate sub influența Anticiclonului Siberian. Abia începând de astăzi, partea europeană a acestui anticiclon începe să se desprindă, fiind împinsă de cicloni polari din zona Uralilor, formând un Anticiclon Est‑European care va menține temperaturile scăzute în România în zilele următoare, explică Conf. dr. Lucian Sfîcă pe pagina de Facebook Meteo Plus.
Siberia, la –60°C: România, doar la marginea fenomenului
Deși frigul de la noi pare intens, meteorologii subliniază că valorile din România sunt blânde în comparație cu cele din Siberia Centrală, unde în această dimineață s-au înregistrat minime sub –60°C. În jurul acestei mase uriașe de aer rece se formează un front atmosferic de dimensiuni continentale, care separă aerul polar de cel mai cald din latitudinile inferioare.
Pe această linie frontală, diferențele mari de temperatură pot genera fenomene extreme, așa cum s-a întâmplat recent în Peninsula Kamceatka.
Petropavlovsk-Kamceatki: locul din care vin imaginile dramatice
Orașul Petropavlovsk-Kamceatki, de unde provin cele mai multe imagini virale, are un climat de iarnă neobișnuit: foarte rece, dar și foarte umed. În timpul sezonului rece, pătrunderea aerului siberian peste Marea Ohotsk declanșează frecvent procese puternice de ciclogeneză, care duc la cantități de precipitații ce depășesc 100 mm pe lună. La temperaturi medii de –5°C, rezultatul este un strat de zăpadă consistent, prezent aproape permanent.
Episodul început pe 14 ianuarie și prelungit până recent s-a încadrat perfect în acest tipar. Contrastul dintre aerul polar și cel cald venit din Pacific a generat o furtună violentă de zăpadă, însoțită de viscol extrem.
Meteorologii avertizează însă că unele imagini care circulă online sunt alterate de instrumente de inteligență artificială, ceea ce le conferă un aspect exagerat sau ireal.
Legătura cu România: un fenomen comun și amintiri din iernile istorice
Chiar dacă distanța dintre România și Kamceatka este uriașă, experții subliniază că ne aflăm la marginea aceleiași mase de aer rece. Din acest motiv, imaginile reale din Siberia pot semăna izbitor cu cele surprinse în iernile severe din România, precum cea din 1954.
Conf. dr. Lucian Sfîcă explică faptul că, dacă această masă de aer extrem de rece ar avansa spre zona mediteraneană și s-ar combina cu circulația atmosferică de altitudine, ar putea declanșa un lanț de cicloane mediteraneene capabile să afecteze sud-estul Europei. Tiparul sinoptic ar fi similar cu cel observat în Siberia, diferențele fiind date doar de scara geografică dintre Mediterana și Pacific.
Meteorologii privesc fenomenul ca pe o demonstrație rară a modului în care atmosfera poate conecta regiuni aflate la mii de kilometri distanță, generând efecte comparabile în zone complet diferite ale continentului eurasiatic.
