Fostele zone miniere din România, care au fost închise după 1989, sunt bogate în resurse minerale și pământuri rare. Aceasta este concluzia analizei intitulate „Strategia României pentru Resurse Minerale Neenergetice – Orizont 2035”, un document publicat de Guvernul României.
Importanța acestui subiect este amplificată de contextul geopolitic creat de războiul din Ucraina și de interesul marilor puteri (SUA, UE și Rusia) de a valorifica resursele rare ale Ucrainei. De asemenea, industrii precum construcțiile, metalurgia, chimia, automobilele, aerospațiala, electronica și producția de energie depind în mod semnificativ de accesul la anumite materii prime. Analiza menționată subliniază că, datorită diversității și bogăției resurselor minerale, România are potențialul de a deveni un centru de interes în cadrul sistemului industrial european.
„Realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse”, punctează documentul citat. Printre resursele rare pe care România le deține putem enumera: Staniu, Barită, Beriliu, Bismut¸Cobalt, Galiu, Germaniu, Hafniu, Magneziu, Grafit natural, Titan, Vanadiu, Litiu, Niobiu și Tantal. Pământuri rare (ușoare și grele): Lantan; Cesiu; Praseodim; Neodim; Promețiu; Samariu; Europiu; Gadoliniu; Terbiu; Disprosiu; Holmiu; Tuliu; Yterbiu; Lutețiu; Ytriu; Scandiu.
De menționat că UE a evaluat în 2020 un număr 83 de elemente, dintre care 30 au rămas pe lista de materii prime critice esențiale pentru dezvoltarea continentului european, deoarece sunt expuse unui risc mai ridicat privind sursa de aprovizionare și exercită un impact mai important asupra economiei, comparativ cu majoritatea celorlalte materii prime. Există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu (antimoniu)”, informează analiza.
Documentul guvernamental identifică o serie de categorii:
„− din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare: nisipurile cuarțoase și grafitul;
− din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice necunoscute: mineralele de bor, fosforitele;
− din categoria resurselor metalifere economic foarte importante, cu rezerve geologice necunoscute și cu un potențial moderat: cromul, magneziul, germaniu și telurul;
− din categoria resurselor metalifere economic importante, cu rezerve geologice neevaluate și cu un potențial moderat: stibiu (antimoniu), wolfram (tungsten) și pământuri rare (TR);
− sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de: cobalt, indium, niobium, gallium, minerale din grupa platinei.”
Specialiștii notează că rezerva geologică poate satisface, prin exploatare, atât necesarul național de materii prime pentru industrie, cât și rezervele strategice pentru situații speciale, contribuind totodată la dezvoltarea altor sectoare industriale, precum construcțiile, industria de mașini, energetică, combustibili și alimentară.
Materiile prime obținute ar mai putea fi utilizate în diverse industrii, cum ar fi cea aerospațială, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, tehnologia semiconductorilor, automatizări și electronică, precum și în industriile siderurgică și metalurgică, în producția de aliaje, materiale refractare și polimeri.
Avertisment de la ministrul Energiei: „Proiectul Neptun Deep va fi ținta unor atacuri”
