Potrivit sursei citate, agenda Consiliului European include teme de actualitate, precum situaţia din Ucraina, securitatea şi apărarea Uniunii Europene, situaţia din Orientul Mijlociu, competitivitatea, fenomenul migraţiei, Marea Neagră, Republica Moldova şi aspecte legate de ameninţările hibride.
De asemenea, liderii UE vor continua discuţiile privind noul ciclu instituţional al Uniunii, respectiv numirile la conducerea instituţiilor europene, în urma recentelor alegeri europene. Totodată, membrii Consiliului European vor avea discuţii în vederea adoptării Agendei Strategice pentru perioada 2024-2029 şi a Foii de Parcurs pentru reforma internă a UE.
Referitor la Ucraina, preşedintele Iohannis „va reitera necesitatea continuării sprijinului pe toate dimensiunile, cu un accent particular pe asigurarea unui răspuns adecvat la nevoile militare imediate”. Totodată, el va accentua importanţa continuării sprijinului pentru Republica Moldova, atât la nivel european, cât şi în plan bilateral.
În domeniul securităţii şi apărării, liderii Uniunii Europene vor continua discuţiile de la Consiliul European din martie 2024. În context, Klaus Iohannis va pleda pentru o acţiune puternică a Uniunii în vederea întăririi capacităţilor sale de apărare, în deplină complementaritate cu NATO.
Având în vedere faptul că Marea Neagră a intrat într-o nouă dinamică, din punct de vedere politic, securitar şi al conectivităţii, preşedintele României „va sublinia importanţa crucială a Mării Negre pentru securitatea regională, dar şi pentru securitatea întregii Uniuni Europene şi va pleda pentru o nouă abordare strategică a Mării Negre la nivel european”.
În privinţa situaţiei din Orientul Mijlociu, preşedintele României va insista ca UE să rămână în continuare angajată în regiune şi să contribuie la aplanarea conflictului şi la evitarea extinderii acestuia în zonă, ceea ce ar afecta direct securitatea Uniunii. De asemenea, el se va pronunţa pentru demararea unui proces politic ireversibil bazat pe soluţia celor două state.
În ceea ce priveşte viitorul ciclu instituţional al Uniunii Europene, şeful statului român se va pronunţa pentru o abordare constructivă şi pentru o tranziţie rapidă şi lină între cele două cicluri instituţionale, „care să ţină seama de interesul comun al statelor membre, precum şi de aşteptările legitime ale cetăţenilor europeni, care şi-au demonstrat ataşamentul proeuropean cu ocazia alegerilor din 6-9 iunie”.
