În 1859, când Pământ a fost lovit de cea mai mare furtună geomagnetică consemnată ca atare de către astronomul Richard Carrington. dependența de aparatură electrică era încă foarte mică, așa că singurele care au avut de suferit au fost sistemele de telegraf.
SCENARIUL APOCALIPTIC: NU FENOMENUL UCIDE, CI EFECTELE INDIRECTE
Dacă un fenomen de o asemenea intensitate s-ar petrece în vremurile noastre, pagubele ar fi uriașe, de ordinul miilor de miliarde de dolari, potrivit BigThink. tocmai pentru că întreaga tehnologie se bazează, direct sau indirect, pe energie electrică.
Penele uriașe de curent ar provoca blocaje și disfuncționalități în lanț, de la infrastructura de comunicații la cea spațială. Iar dacă rețeaua de sateliți pică, se pot produce alte dezastre. Ca urmare, zeci, sute de mii, poate chiar milioane de oameni ar putea muri ca urmare a blocajelor de alimentare cu energie electrică, apă și căldură.
Sigur, televizorul sau frigiderul tău de acasă n-ar fi afectate deloc, în mod direct, de furtuna magnetică solară, dacă sunt scoase din priză. Dar la ce ți-ar mai servi dacă odată realimentate, ar luat foc din cauza fluctuațiilor de tensiune?
ÎN 2012 AM SCĂPAT LA MUSTAȚĂ DE O FURTUNĂ CU URMĂRI DEZASTUOASE
Pe data de 23 iunie 2012, omenirea a fost la un pas de a experimenta un astfel de scenariu distopic. O erupție solară la fel de puternică precum cea consemnată de Carringtron, în 1859, a propulsat un spațiu un jet electromagnetic care a trecut pe lângă Pământ la o distanță echivalentă cu 9 zile de pre-alarmare, în condițiile în care a parcurs distanța de la Soare în doar 17 ore.
Dacă dezastrul s-ar fi produs, specialiștii au calculat că bilanțul global al pagubelor ar fi putut atinge 10 trilioane de dolari, adică o sumă exprimată în 14 cifre. Ar fi fost cel mai mare cataclism DIN ISTORIE, ca exprimare financiară.
CÂT DE EFICIENT ESTE SISTEMUL DE ALERTARE SOLARĂ? AVEM TIMP SĂ NE PUNEM LA ADĂPOST
Față de secolul XIX-lea, acum avem sateliți și observatoare de monitorizare a Soarelui, care ne pot pune în gardă. Problema este de cât timp am avea nevoie și cum trebuie aplicat sistemul de alertă solară.
În prezent, sistemele de observație instalate pe sateliți dau alarma cam cu 15 – 45 de minute înainte ca furtuna magnetică să atingă suprafața Terrei. Potrivit analizei BigThink, este cam puțin spre inutil.
Partea bună este că primul dintre observatoarele solare de următoarea generație a intrat recent online. Datele colectate cu ajutorul telescopului solar Daniel K. Inouye (DKIST) ar putea permite emiterea de alerte chiar cu 3-4 ZILE înainte ca fluxurile geomagnetice să ajungă pe Pământ.
SĂ NU EXAGERĂM, DAR NICI SĂ NU NE CULCĂM PE O URECHE
În această situație, calea de mijloc este recomandabilă. Este important să nu exagerăm nici în privința SCENARIILOR APOCALIPTICE, nici a celor NEGAȚIONISTE. Păstrând analogia cu seismele, așa cum zilnic se produc mii de mișcări telurice de mică intensitate, la fel și numeroase fluxuri geomagnetice solare sunt anihilate, în mod natural, de câmpul magnetic al Terrei. Asta nu înseamnă că, probabilistic, la un moment dat, nu se va produce și un eveniment MAJOR.
Partea proastă este că nici autoritățile, nici companiile, nu au făcut mari eforturi legate de „scenariul solar”. Față de 2012, când furtuna electromagnetică a trecut la mică distanță de Terra, suntem doar puțin mai pregătiți. În aceste condiții, notează analiza BigThink, este probabil să decontăm ani la rând costurile uriașe ale pagubelor provocate de o furtună solară majoră pentru că nu am investit la timp sume minore prin comparație, în sisteme eficiente de prevenire și limitare.
