Din punct de vedere al cheltuielilor, care vin la pachet şi cu o perioadă de vacanţă, studiul EY a analizat răspunsurile privind sumele alocate pentru cadouri, pentru masa de Paşte, dar şi pentru eventuale vacanţe. La întrebarea privind aşteptarea unor posibile reduceri, doar puţin peste jumătate au răspuns pozitiv (51%), restul nefiind interesaţi de asemenea campanii pentru a cumpăra cadouri.
În ceea ce priveşte sursa de achiziţii preferată, majoritatea optează pentru cumpărături într-o combinaţie de magazine online şi fizic (41%). În comparaţia între cele două canale în campanii de reduceri, aproape o treime din total au bifat varianta “în principal online” (29%), depăşindu-i categoric pe cei care au indicat variantele singulare: doar magazine online – 3% sau doar magazine fizice – 2%.
Respondenţii studiului au indicat, în proporţie de 77%, şi faptul că nu au economisit pentru a realiza achiziţiile de Paşte. Acest răspuns poate fi corelat cu tipul de venituri realizate de respondenţi, care s-au situat, în marea lor majoritate, în segmentul de venituri peste medie, mari şi foarte mari.
Cheltuielile pentru masa de Paşte vor fi superioare celor pentru cadouri, având în vedere că aproape jumătate dintre respondenţi au spus că vor cheltui de la 400 până la 1.000 de lei (49%), iar procentul imediat următor, cu 25%, este cel al persoanelor care vor cheltui între 1.000 şi 1.500 lei şi peste acest prag.
La întrebarea “Cum apreciaţi valoarea cumpărăturilor de Paşte de anul acesta, faţă de anul anterior, în contextul inflaţiei actuale?”, o treime dintre respondenţi au apreciat că aceasta va fi mai mare cu 30%. Evaluarea consumatorilor s-a bazat pe tendinţa observată deja în acest an, de creştere a preţurilor, chiar dacă inflaţia comunicată oficial se situează cu mult sub acest procent. La polul opus celor menţionaţi sunt cei care au spus că vor cheltui sume mai mici de 400 lei (27%).
La întrebarea privind achiziţia biletelor de avion sau a unor pachete de vacanţă de 1 mai sau de Paşte, majoritatea covârşitoare a celor intervievaţi a răspuns negativ (87%).
Partea a doua a sondajului s-a referit la aspecte calitative şi a vizat criterii de achiziţii, atât în contextul economic general, cât şi în legătură cu situaţia personală – materială şi financiară. Astfel, la întrebarea cu răspunsuri multiple privind importanţa unor criterii specifice de achiziţie, respondenţii au fost rugaţi să le clasifice pe o scară de la 1 la 5 (1 = complet neimportant, 5 = foarte important). Majoritatea (93%) au indicat calitatea ca fiind cea mai importantă, urmaţi de cei pentru care preţul contează (80%), provenienţa produselor (63%) şi proximitatea (53%). Au urmat criterii precum varianta livrării la domiciliu, sustenabilitatea şi rezonanţa cu brandul.
În ceea ce priveşte impactul financiar al contextului actual (criză geopolitică, economică, creşterea inflaţiei) asupra situaţiei personale, cei mai mulţi respondenţi nu au indicat o scădere a veniturilor, pierderi financiare sau adăugarea altor locuri de muncă prin care să suplimenteze veniturile. De asemenea, 62% dintre respondenţi au spus că acum încearcă să economisească mai mult decât în trecut, iar mai mult de jumătate (60%) spun că au reuşit să-şi atingă obiectivele financiare.
Studiul a fost realizat în prima jumătate a lunii aprilie 2024, pe un eşantion reprezentativ.
