Potrivit sursei citate, legea supusă evaluării de constituţionalitate este neclară în ceea ce priveşte schimbarea sediului unui executor judecătoresc.
„Un executor judecătoresc are sediul în circumscripţia unei judecătorii, însă competenţa sa teritorială se întinde pe întreaga circumscripţie a curţii de apel în care se află sediul acestuia. Din această perspectivă, este neclar dacă schimbarea temporară a sediului echivalează cu o extindere a competenţei executorului judecătoresc într-o altă circumscripţie a unei curţi de apel, în cazul în care judecătoriile în care executorii asociaţi se află în circumscripţii ale unor curţi de apel diferite”, apreciază şeful statului.
De asemenea, Iohannis afirmă că mecanismul de ocupare a posturilor vacante evocat de legea trimisă la CCR „instituie un privilegiu pentru executorii judecătoreşti asociaţi, în detrimentul celor neasociaţi”.
„Executorii judecătoreşti se află în aceeaşi situaţie juridică, având dreptul de a ocupa un post vacant prin concurs. De altfel, legea nu instituie niciun fel de criterii referitoare la durata minimă a asocierii sau alte criterii de natură să justifice un astfel de tratament diferenţiat pentru executorii judecătoreşti asociaţi, aspect ce deschide posibilitatea ocupării unor posturi vacantate din anumite circumscripţii pe criterii preferenţiale, în absenţa oricăror reguli care să asigure un acces egal al membrilor acestei profesii la respectivele posturi”, spune Iohannis.
Un alt aspect supus analizei CCR este cel al actualizării numărului de posturi pentru executori judecătoreşti.
„Nu rezultă fără echivoc care este tipul de competenţă care se instituie pentru ministrul Justiţiei în actualizarea anuală a numărului de posturi, respectiv dacă acesta are o competenţă legată sau păstrează o marjă discreţionară în stabilirea numărului de posturi de executori judecătoreşti”, se arată în sesizare.
Mai sunt, de asemenea, abordate şi normele privind onorariul executorului judecătoresc, respectiv condiţiile de angajare a acestuia.
„În prezent, reglementările în materie de onorarii ale executorilor sau în materie de taxe de timbru nu sunt toate exprimate în cotă procentuală, fiind stabilite şi sub forma unor sume fixe, tocmai pentru o protecţie adecvată a justiţiabililor şi a dreptului acestora de acces la justiţie”, se arată în sesizare.
Preşedintele precizează că, prin modificările aduse de normele legii trimise la CCR, „legiuitorul a realizat o reconfigurare a condiţiilor privind numirea în funcţia de executor judecătoresc, încetarea funcţiei de executor judecătoresc, respectiv suspendarea din funcţia de executor judecătoresc”.
„Analizând normele menţionate, se constată o restrângere a sferei infracţiunilor care atrag imposibilitatea numirii în funcţia de executor judecătoresc la sfera celor de corupţie, de serviciu sau a infracţiunilor săvârşite cu intenţie, în forma aflată la promulgare, menţinându-se condiţia de a nu avea anumite antecedente penale şi de a se bucura de o bună reputaţie”, adaugă Iohannis.
Mai mult, este criticată şi modificarea legislativă propusă, prin care „se elimină un standard de integritate pentru executorii judecătoreşti în funcţie, care au acţiuni penale în curs de judecată, condamnaţi fiind în primă instanţă”.
„Practic, prin efectul intervenţiilor legislative, sunt de drept repuşi în exerciţiul funcţiei, cu excepţia celor privaţi de libertate, care, oricum, nu ar putea fizic să-şi exercite atribuţiile”, arată sesizarea la CCR.
Sesizarea abordează şi aspectul arhivei notariale.
„Garanţia ca arhiva notarială, proprietate a statului, să fie deţinută, administrată, conservată sau protejată doar de birourile notariale, camerele notarilor publici sau Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România nu reprezintă o simplă normă tehnică care vizează gestiunea unor documente, ci o garanţie a principiului legalităţii şi a securităţii raporturilor juridice”, spune şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate.
„Din această perspectivă, abrogarea acestei garanţii, în absenţa oricăror alte norme care să suplinească această intervenţie legislativă, echivalează cu încălcarea unei obligaţii pozitive a statului de a asigura şi garanta, prin mijloace adecvate, securitatea raporturilor juridice şi principiul legalităţii, cu implicaţii directe asupra unui domeniu foarte important al relaţiilor sociale”, arată Klaus Iohannis.
La data de 28 februarie, Parlamentul a transmis preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.
Legea transmisă la promulgare are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000, urmărindu-se consolidarea statutului profesiei de executor judecătoresc, definită ca profesie liberală şi independentă, executorii judecătoreşti fiind învestiţi să îndeplinească un serviciu de interes public, prin acte de autoritate publică, ca parteneri ai justiţiei, cu rol deosebit în procesul civil.
Legea supusă controlului de constituţionalitate modifică şi completează dispoziţii referitoare la competenţa executorilor judecătoreşti, organizarea şi funcţionarea birourilor executorilor judecătoreşti, ca forme de exercitare a profesiei, la Camera executorilor judecătoreşti, la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi înfiinţarea Institutului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Executorilor Judecătoreşti, drepturile şi îndatoririle executorului judecătoresc, precum şi la desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti. Totodată, legea conţine norme tranzitorii, dar şi o intervenţie asupra Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996.
