Cele mai multe alimente ultraprocesate au zaharuri sau aditivi adăugaţi pentru a le face să aibă un gust mai bun sau pentru a le prelungi termenul de valabilitate. Chipsurile, băuturile carbogazoase, chiar şi unele iaurturi se găsesc pe lista acestor alimente. Când vine vorba de dieta zilnică și de alimentația practică, sunt acestea cu adevărat periculoase?
Cum să recunoşti rapid alimentele ultraprocesate
Cel care a inventat termenul ultraprocesat, profesorul Carlos Monteiro, a observat că au crescut cazurile de obezitate în Brazilia, chiar dacă oamenii au redus nivelul de zahăr din alimentaţia lor. El credea că sănătatea depinde de conținutul nutrițional al alimentelor și băuturilor pe care le consumăm, dar și de procesele folosite pentru a le face.
Alimentele ultraprocesate sunt create în fabrici și conțin mai multe ingrediente, inclusiv cele care nu se găsesc de obicei într-o bucătărie tipică. Nichola Ludlam-Raine, dietetician, a explicat pentru un site de sănătate: „Nu poți crea un aliment ultraprocesat în casă, pentru că acesta conține emulgatori, conservanți, arome și coloranți artificiali”.
Unele alimente ultraprocesate sunt ușor de identificat. O modalitate de a le identifica este citirea etichetelor alimentelor. Mâncărurile gătite de la zero acasă este posibil să nu conțină alimente și ingrediente ultraprocesate. Printre alimentele ultraprocesate se numără: îngheţata, şunca, pâinea, biscuiţii, batoanele de ciocolată, cârnaţii, produse de patiserie, băuturi energizante, supele şi sosurile instant, chipsurile, margarina, unele cereale pentru mic dejun.
Citește continuarea aici.
