Vermecanul, cunoscut și sub numele de „vierme de foc” datorită aspectului său neobișnuit, este o specie care se găsește în zona ionică de secole. În mod normal, această specie marină este nu prea apare în zonele de coastă însă, în ultima perioadă a început să se reproducă și să populeze de asemenea Marea Adriatică și Tireniană.
Știrile din ultimele zile despre răspândirea sa sporită în regiunile sudice provoacă îngrijorare în rândul operatorilor de turism. Forma populară sub care este cunoscut în Italia („vierme de foc” sau „tegna cu barbă”) nu este de bun augur, scrie StiriDiaspora.De fapt Hermodice carunculata, așa cum se numește științific, este un animal marin mai puțin „rău” decât sugerează numele. Cristian Terheș, dezvăluiri șocante: Există foarte multe abuzuri, SRI e implicat ilegal în anchete Prezența sa în apele de scăldat poate fi comparată cu cea a meduzelor, ceea ce poate face înotul mai puțin plăcut în caz de contact accidental. Dar pentru oameni nu este letal. În orice caz, să încercăm să înțelegem ceva mai mult despre acest „invadator nativ”. Viermele de foc în ItaliaPână acum nu a fost atât de probabil să dai peste un vierme de foc în timp ce înoți. Totuși, dacă ar avea loc o astfel de întâlnire care ar fi riscul pentru om? Nicolae Ciucă a făcut anunțul. Când va fi aprobată majorarea salariului minim Ar fi ceva asemănător cu ceea ce se întâmplă în cazul înțepăturilor de meduză: perii albi care acoperă spatele viermelui ar afecta pielea umană. Filamentele inoculează o toxină care provoacă arsuri, eritem, mâncărime și forme de parestezie sau amorțeală. Pe scurt, efectele sunt limitate la oameni, dar la alte animale marine mai mici, aceste înțepături induc paralizie care îi permite Hermodice-ului să le atace și să se hrănească cu ele.Așadar, o întâlnire cu viermele de foc ar provoca probleme ușor deranjante, dar nu foarte grave pentru om. Viermele de foc în Marea MediteranăÎn Marea Mediterană prezența micului vierme colorat a fost semnalată în literatura științifică încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cu prima mențiune în 1832. Dar teritoriul său de alegere fusese întotdeauna cadranul sudic al Mare Nostrum și, în în special în ceea ce privește Italia, coastele Ionice. De câțiva ani, însă, prezența sa a fost înregistrată și în zonele mai la nord, în special până în Arhipelagul Toscan, în Marea Tireniană și de-a lungul coastelor Apuliene ale Adriaticii. Tot în acest bazin a crescut izolina vermicello, dar a afectat în principal coastele Croației, care au o conformație mai stâncoasă și, prin urmare, sunt mai potrivite pentru așezarea sa. Rețetă mănăstirească: Șamponul-tratament pentru păr gras, mătreață și dermatită. Ai nevoie de doar câteva ingrediente, 100% naturale
