Preţurile de consum au crescut cu 2,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în decembrie, comparativ cu 2,2% în noiembrie, potrivit estimării mediane dintr-un sondaj Bloomberg. Creşterea a fost determinată în mare parte de costurile energiei, care au crescut pentru prima dată din iulie, a raportat Eurostat.
Inflaţia de bază, care exclude componentele volatile, a fost de 2,7%. În sectorul serviciilor, creşterea preţurilor a ajuns la 4%.
Această creştere nu surprinde BCE, care a avertizat în repetate rânduri că revenirea la ţinta de 2% va fi una dificilă. BCE estimează că va atinge acest prag în mod sustenabil până la sfârşitul anului. O proiecţie Bloomberg Economics sugerează că inflaţia va rămâne la 2,4% în ianuarie.
Conform zf.ro, obligaţiunile nu au înregistrat modificări semnificative după publicarea datelor. Randamentul obligaţiunilor germane pe doi ani, unul dintre cele mai sensibile la politica monetară, a scăzut cu un punct de bază, ajungând la 2,18%, sub maximul atins ieri în ultimele două luni. De asemenea, aşteptările privind reducerile de rate ale BCE au rămas stabile, cu estimări de aproximativ 100 de puncte de bază până la sfârşitul anului.
„O mare parte din creştere provine din efectele de bază ale preţului combustibililor – nu există dovezi că presiunea costurilor interne creşte semnificativ. Imaginea de ansamblu rămâne una de dezinflaţie generalizată, ceea ce va permite Consiliului de Guvernare să continue reducerile anul acesta – ne aşteptăm la o relaxare de 100 de puncte de bază.”, a spus Jamie Rush, economist-şef european.
Rapoartele naţionale din ultimele zile au arătat deja creşteri mai mari ale preţurilor decât cele estimate în Germania şi Spania, în timp ce acestea au crescut mai puţin decât se anticipa în Franţa şi au încetinit neaşteptat în Italia. Un raport separat al BCE a arătat că aşteptările consumatorilor privind inflaţia au crescut în noiembrie.
Oficialii sunt în continuare pe drumul de a reduce costurile de împrumut după a patra reducere din decembrie. La 3%, rata depozitelor este încă considerată de majoritatea ca fiind restrictivă pentru activitatea economică, într-un moment în care blocul monetar nu reuşeşte să iniţieze o recuperare puternică.â
Deşi inflaţia a scăzut deja sub 2% anul trecut, retragerea a fost determinată de efecte statistice legate de fluctuaţiile puternice ale costurilor energiei din ultimii ani. Pe măsură ce aceste efecte dispar, cifra principală creşte temporar.
