Raportul anual al INSEE arată că în 2025 soldul natural al populației europene a devenit negativ. Nu este vorba despre o creștere neobișnuită a mortalității, ci despre o scădere constantă a natalității, combinată cu îmbătrânirea accelerată a populației. În Franța, de exemplu, au fost înregistrate 651.000 de decese și doar 645.000 de nașteri, marcând primul bilanț negativ de la sfârșitul Primului Război Mondial.
Mai multe decese decât nașteri în Europa
Economiștii explică această evoluție prin tendințe care se manifestă de peste cincizeci de ani. Peter Vanden Houte, economist-șef la ING Belgia, afirmă că scăderea natalității a început odată cu apariția contracepției în anii ’70, iar generațiile numeroase născute în anii ’50 și ’60 au devenit treptat segmentul dominant al populației. În același timp, numărul femeilor aflate la vârsta fertilă a scăzut, iar vârsta la care femeile au primul copil a crescut constant. Toate aceste elemente au dus la o reducere a numărului de nașteri, în timp ce generația „baby boom” intră acum în vârste avansate, ceea ce crește numărul deceselor.
INSEE arată că numărul nașterilor scade aproape continuu din 2007, iar în 2025 a atins cel mai mic nivel din ultimii o sută de ani. Decesele continuă să crească, chiar și în absența unor crize sanitare majore, pe măsură ce populația îmbătrânește. Modele similare sunt vizibile în întreaga Europă, inclusiv în regiuni considerate anterior mai rezistente la declinul demografic.
Beata Javorcik, economist-șef la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază că Europa îmbătrânește accelerat de șapte decenii, iar efectele sunt acum vizibile pe întregul continent. Fertilitatea a scăzut de la aproximativ cinci copii per femeie acum 150 de ani la aproximativ doi în prezent. Statele din Europa de Est, care aveau odinioară rate mai ridicate, se află acum sub nivelul de înlocuire a populației.
Forța de muncă scade vizibil
Consecințele economice sunt deja vizibile. Forța de muncă se reduce mai rapid decât populația totală, ceea ce afectează creșterea economică. Zsolt Darvas, cercetător la think-tank-ul Bruegel, afirmă că declinul demografic nu mai este o problemă localizată în sudul Europei, ci una generalizată. El arată că toate economiile avansate au rate de fertilitate mult sub nivelul necesar pentru menținerea populației, situându-se în jurul valorii de 1,6 copii per femeie.
Chiar și în Scandinavia, unde politicile sociale sunt considerate un model, declinul poate fi încetinit, dar nu inversat. În țările care au introdus stimulente financiare pentru creșterea natalității, precum Ungaria, ratele de fertilitate continuă să scadă, confirmând că problema este una structurală și de lungă durată.
