”Discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda, pentru că un stat membru NATO spune că nu exclude nicio metodă, inclusiv de atac împotriva altei țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, a declarat ministrul Apărări la un post de televiziune.
Întrebat cum ar răspunde România dacă ar primi o cerere din partea aliaților europeni de a trimite trupe în Groenlanda, Radu Miruță a răspuns: ”Păi sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea Articolului 5, adică o țară membră NATO este atacată și celelalte țări membre trebuie să contribuie, și decizia ar fi una a NATO.
Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de „Coaliție de Voință”, trimitem trupe acolo fără să existe invocarea Articolului 5. În astfel de situații, decizia este una pe care o ia CSAT-ul (Consiliul Suprem de Apărare a Țării), după care o supune la vot Parlamentului României, dacă să se trimită sau să nu se trimită trupe.
Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT-ului este clară: „no boots on the ground” (fără trupe la sol)”.
