Autoritatea a stabilit că firmele implicate au participat la o înțelegere prin care au limitat mobilitatea angajaților și au menținut costurile salariale la un nivel redus, împărțind între ele piața forței de muncă.
Investigația a arătat că Alten Si‑Techno Romania SRL, Akkodis Romania SRL, Automobile‑Dacia SA, Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL, Expleo Romania SRL, FEV ECE Automotive SRL, Renault Technologie Roumanie SRL și Segula Technologies Romania SRL au convenit să nu concureze între ele pentru recrutarea personalului calificat implicat în producția de autovehicule și în activitățile tehnice conexe, inclusiv servicii de inginerie și consultanță. În plus, companiile au stabilit să nu angajeze personal de la una dintre firmele partenere fără acordul prealabil al acesteia.
Valoarea amenzilor aplicate fiecărei companii
Sancțiunile individuale au fost stabilite astfel:
Akkodis Romania SRL: 5.539.871,75 lei
Alten Si‑Techno Romania SRL: 10.651.566,50 lei
Automobile‑Dacia SA: 81.530.497,62 lei
Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL: 7.710.801,66 lei
Expleo Romania SRL: 7.428.131,86 lei
FEV ECE Automotive SRL: 1.398.870,03 lei
Renault Technologie Roumanie SRL: 46.294.136,03 lei
Segula Technologies Romania SRL: 3.158.982,76 lei
Ce reprezintă acordurile „no‑poaching”
Astfel de practici, cunoscute sub numele de acorduri „no‑poaching”, presupun înțelegeri prin care companiile renunță să își atragă reciproc angajații sau să facă oferte spontane personalului concurenței. În acest fel, dispare competiția pentru forța de muncă, iar salariații pierd oportunități de mobilitate și negociere.
Poziția Consiliului Concurenței
„Este primul caz în care sancționăm astfel de practici anticoncurențiale, în care companiile nu se concurează pentru atragerea forței de muncă specializate. Resursele umane reprezintă un parametru esențial al concurenței între companii, având în vedere ponderea costurilor cu personalul în cheltuielile totale, deficitul de forță de muncă sau mobilitatea salariaților/colectivului. Acest tip de comportament, ”no‑poaching”, este deosebit de nociv atât pentru concurență, prin crearea unor bariere artificiale pe piață, cât și pentru angajați ale căror oportunități de mobilitate sunt afectate”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Companiile care au colaborat au primit reduceri
În timpul investigației, una dintre firme a apelat la programul de clemență, furnizând documente și informații care au contribuit decisiv la demonstrarea înțelegerii anticoncurențiale, motiv pentru care amenda i-a fost redusă semnificativ. Alte cinci companii au recunoscut faptele și au beneficiat, la rândul lor, de diminuarea sancțiunilor.
Cum a început investigația
Cazul a fost declanșat după o sesizare transmisă prin Platforma Avertizorilor de Concurență, mecanismul prin care pot fi raportate practici care afectează concurența pe piață.
Cadrul legal și aplicarea sancțiunilor
Legea concurenței interzice orice acorduri sau practici concertate între companii care restrâng, distorsionează sau împiedică libera concurență pe piața românească, inclusiv înțelegerile privind împărțirea piețelor sau a surselor de aprovizionare.
Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar sumele aplicate ca amendă devin venituri la bugetul de stat. Agenția Națională de Administrare Fiscală este instituția care pune în aplicare sancțiunile și se ocupă de executarea acestora.
Românii au luat cu asalt showroom-urile. Creștere record a pieței auto în decembrie
