Jurnaliștii maghiari susțin că deciziile luate la nivelul Comisiei Europene, sub conducerea Ursulei von der Leyen, favorizează România prin alocări de ordinul miliardelor de euro și încearcă să explice ce anume s-a modificat în ultimele luni.
„Ceva s-a schimbat” la Bruxelles
În articolele apărute în presa maghiară se afirmă că „ceva s-a schimbat” și că România este împinsă înainte de un aflux masiv de fonduri europene, descris drept „fără precedent”. Potrivit acestora, Ursula von der Leyen ar fi în spatele unui mecanism care a dus la accelerarea spectaculoasă a banilor europeni direcționați spre București.
Cotidianul Világgazdaság notează că, în ultimele șase luni, transferurile din Uniunea Europeană către economia românească au crescut accelerat, subliniind amploarea fenomenului.
Jurnaliștii îl citează și pe Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a scris pe Facebook că banii europeni ajung în economia României de cinci ori mai rapid decât în trecut. El a precizat că, într-un interval de doar câteva luni, România a reușit să recupereze întârzieri acumulate pe parcursul mai multor ani.
Salt accelerat în absorbția fondurilor de coeziune
În ultimele șase luni, absorbția fondurilor de coeziune a cunoscut o creștere accelerată, fără echivalent anterior. Conform cererilor de plată transmise Comisiei Europene, rata de absorbție a avansat de la 9,9% la 20,4%, practic dublându-se într-un interval scurt.
Și sumele efectiv rambursate au înregistrat o majorare consistentă. Dacă în anii anteriori au intrat în conturile statului 2,9 miliarde de euro, în doar șase luni au fost adăugate alte 2,3 miliarde de euro.
„În timp ce între 2021 și jumătatea anului 2025, România a primit în medie 86 de milioane de euro pe lună, în ultimele șase luni această sumă a depășit 450 de milioane de euro”, a scris ministrul. El a arătat că ritmul lunar al rambursărilor a crescut de aproape șapte ori.
Potrivit informațiilor citate de Maszol, Pîslaru a mai explicat că aceste șase luni reprezintă doar o zecime din întreaga perioadă bugetară 2021–2027. Cu toate acestea, 37% din totalul plăților și 43% din rambursările efectuate de Comisia Europeană au avut loc în acest interval.
Comisia Europeană rambursează aproape un miliard de euro României pentru plățile către fermieri
Fondurile europene contribuie direct la diminuarea deficitului bugetar. Pentru anul 2026, obiectivul anunțat este injectarea a peste 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune în economia românească.
PNRR, de la blocaje la renegocieri
În ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, ministrul a reamintit că, la jumătatea anului 2025, îndeplinirea obiectivelor intermediare era blocată. În acel context, Comisia Europeană a decis suspendarea mai multor plăți.
În ultimele șase luni, planul a fost renegociat cu autoritățile de la Bruxelles, iar nivelul de transparență a fost crescut. Aproximativ o treime din fondurile atrase până acum din mecanismul european de redresare au fost utilizate în această perioadă.
„În 2026, ministerul dorește să utilizeze 10 miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE, iar un total de cel puțin 15 miliarde de euro din fondurile UE vor fi cheltuite pentru investiții în sănătate, educație, infrastructura de transport și competitivitatea economică”, a scris Pîslaru.
Scumpiri la pompă, pe fondul măsurilor de austeritate
Publicația Maszol mai notează că, între timp, prețurile carburanților au crescut cu zeci de bani pe litru. La începutul anului, guvernul României a majorat accizele pentru a doua oară într-un interval de cinci luni.
Astfel, benzina s-a scumpit cu 34 de bani pe litru, iar motorina cu 31 de bani. Această decizie face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri de austeritate.
