Oberländer afirmă că muzeul olandez „a mințit” în privința măsurilor de securitate convenite în prealabil.
„Nu au respectat acordul din raportul instalației. Securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost folosită, iar coiful a fost furat cu două lovituri de ciocan.”, a declarat Oberländer pentru RTL News.
Potrivit acestuia, contractul de împrumut prevedea utilizarea unui tip special de sticlă antiefracție (P6B), însă investigațiile efectuate după furt au arătat că au fost folosite vitrine din sticlă standard (P2B).
Gestionarea și protejarea colecțiilor unui muzeu împotriva riscurilor precum incendiile sau furturile sunt descrise în detaliu într-un așa-numit raport de facilități. În cazul expoziției din Assen, acest document nu a fost încă făcut public. „Și nici nu ar fi trebuit să fie”, afirmă Oberländer. „Raportul conține toate informațiile privind sistemul de securitate al Muzeului Drents. Dacă ar fi dezvăluit, întregul sistem ar trebui reconstruit.”
„Dacă aș fi știut, nu aș fi trimis exponatele. Este vorba de patrimoniu românesc și european. Nu poți face compromisuri la siguranță”, a spus fostul director.
Oberländer, în vârstă de 74 de ani, și-a pierdut postul după incidentul din 2025 și afirmă că acel an a fost „unul întunecat”, marcat de critici din partea publicului și a clasei politice, mai ales a partidelor, care l-au acuzat că nu a protejat patrimoniul național. „A trebuit chiar să-mi dovedesc originea românească. A fost umilitor”, a spus el.
Fostul director a explicat că, în trecut, tezaurele dacice au fost împrumutate muzeelor din Milano, Beijing și Madrid, fără incidente.
Muzeul din Assen a fost considerat „cel mai sigur” dintre toate, pe baza documentației tehnice primite. Totuși, după spargerea vitrinelor și furtul coifului de aur de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice, ancheta a scos la iveală multiple defecțiuni de securitate, inclusiv nefuncționarea sistemului de ceață artificială.
Trei suspecți au fost arestați în Olanda, iar procesul lor este programat pentru anul viitor. Până în prezent, bunurile furate nu au fost recuperate.
Un om de afaceri olandez stabilit în România, Alex van Breemen, oferă o recompensă de 250.000 de euro pentru informații care să ducă la găsirea comorilor.
Într-un răspuns transmis RTL News, reprezentanții Muzeului Drents au evitat să comenteze acuzațiile directe, precizând însă că „toate condițiile de asigurare pentru exponatele românești au fost îndeplinite”, iar despăgubirea a fost plătită integral de asiguratori. MNIR a refuzat să comenteze, invocând ancheta în curs privind furtul.
