Bronzatul artificial este asociat cu un risc mult mai mare de cancer de piele și cu leziuni extinse la nivelul ADN-ului, avertizează specialiștii în baza unui studiu de amploare care oferă, pentru prima dată, dovezi clare privind mecanismul genetic prin care solarul afectează celulele pielii.
Cercetarea arată că expunerea la radiațiile ultraviolete artificiale nu doar că favorizează apariția melanomului, dar determină și mutații directe în ADN-ul melanocitelor, celulele responsabile de pigmentare și de dezvoltarea acestui tip agresiv de cancer.
Rezultate îngrijorătoare
Potrivit studiului publicat în luna decembrie în revista Science Advances, persoanele care apelează la bronzatul artificial prezintă un risc de aproape trei ori mai mare de a dezvolta cancer de piele comparativ cu cele care nu apelează la saloanele de bronzare.
Cercetarea este prima care demonstrează în mod explicit legătura cauzală dintre utilizarea solarului și apariția mutațiilor genetice ce cresc predispoziția la melanom.
Studiul a fost realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Northwestern din Statele Unite, coordonată de medicul dermatolog dr. Pedram Gerami, şi a pornit de la observațiile clinice ale specialistului, care, în cei peste 20 de ani de experiență în tratarea pacienților cu melanom, a remarcat un număr neobișnuit de mare de femei tinere, sub 50 de ani, diagnosticate cu melanoame multiple, inclusiv în zone ale corpului care nu sunt, în mod obișnuit, expuse la soare.
Cercetătorii au analizat dosarele medicale a aproximativ 3.000 de persoane care au folosit bronzatul la solar și le-au comparat cu cele ale unui grup de control, format din persoane de vârstă similară care nu au apelat la această metodă. Melanomul a fost diagnosticat la 5% dintre utilizatorii de solar, față de doar 2% în rândul celor care nu au folosit paturi de bronzat.
După ajustarea rezultatelor în funcție de factori precum vârsta, istoricul de arsuri solare sau antecedentele familiale, riscul estimat de melanom a fost de 2,9 ori mai mare în rândul utilizatorilor de solar.
Un alt element relevant este localizarea tumorilor: melanomul a apărut mai frecvent în zone ale corpului de obicei protejate de soare, precum partea inferioară a spatelui sau fesele, ceea ce susține ipoteza unei legături directe cu expunerea artificială la radiații ultraviolete.
Pentru a evalua impactul asupra ADN-ului, echipa de cercetare a secvențiat 182 de biopsii cutanate, folosind o tehnologie avansată care permite analiza specifică a melanocitelor. Rezultatele au arătat că aceste celule prezentau aproape de două ori mai multe mutații la persoanele care au folosit bronzatul artificial comparativ cu cele care nu au utilizat solarul.
Mai mult, datele au indicat că utilizatorii frecvenți de solar cu vârste între 30 și 40 de ani aveau un număr mai mare de mutații genetice decât persoane din populația generală cu vârste între 70 și 80 de ani, subliniind impactul accelerat al radiațiilor ultraviolete artificiale asupra pielii.
Conform Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății, peste 80% dintre cele mai frecvente melanome sunt cauzate de expunerea la radiații ultraviolete, fie ele naturale sau artificiale.
IARC clasifică bronzatul la solar în cea mai înaltă categorie de risc oncologic, alături de fumat și expunerea la azbest. La nivel global, melanomul a provocat aproape 60.000 de decese doar în anul 2022.
În acest context, mai multe țări au introdus restricții severe privind utilizarea solarelor de bronzat. În Australia și Brazilia, acestea sunt complet interzise, iar în alte state, precum Marea Britanie și Franța, accesul este interzis persoanelor sub 18 ani.
