Ei subliniază că rolul CSM este de garant al independenței justiției, nu de protector al intereselor de breaslă, și resping ideea eludării Constituției.
Procurorii atrag atenția că, din mai 2025, au invitat repetat președintele la ședințele plenului, considerând că un dialog ar fi clarificat neînțelegerile recente. Ei insistă că legile prevăd clar modalități de demitere a membrilor CSM, referendumul nefiind printre acestea, dar declară că ar demisiona dacă alegătorii o cer.
„Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul național sau „interesele de breaslă”, trebuie precizat că rolul constituțional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenței justiției”, transmite CSM.
Secția pentru procurori consideră că un referendum ar încălca Constituția și legile justiției, invocând principiul că nu se remediază încălcări prin alte încălcări. De asemenea, critică calificarea justiției ca „a treia putere în stat”, afirmând că un astfel de clasament subminează democrația și principiile europene de echilibru între autorități.
„Legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secției pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-și depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o.”, se arată în comunicatul CSM.
De asemenea, documentul arată că descrierea justiției drept „a treia putere în stat”, și nu ca una dintre autoritățile statului, reflectă modul în care zona politică se raportează în prezent la sistemul judiciar.
„Un clasament al autorităților statului nu folosește ideii de democrație și nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru și control reciproc între autorități.
Procurorii reamintesc că modificările succesive ale legilor justiției au creat bulversări în activitatea instanțelor și parchetelor, cerând remedieri repetate în ultimii 3 ani de mandat. Ei susțin mecanismele democratice, dialogul și cooperarea loială, dar doar prin modificări legale, nu prin demersuri neconstituționale.”, a transmis CSM.
„Așa cum preciza în comunicatele anterioare, Secția pentru procurori insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor justiției au creat bulversări ale activității instanțelor și parchetelor, atât în zona de urmărire penală și de judecată, cât și în zonele de management și administrație. De asemenea, în cei 3 ani de mandat, procurorii din cadrul Secției au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor justiției, unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulți dintre cei care se exprimă, prin diferite modalități, în spațiul public.
(Secția – n.r.) este adepta dialogului și a cooperării loiale între autorități, dar nu va susține niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem”, se arată în comunicatul CSM.
Președintele Nicușor Dan a anunțat un referendum printre magistrați pentru a verifica dacă CSM servește interesul public sau pe cel al breslei, promițând demisia urgentă a Consiliului dacă magistrații votează negativ.
COMUNICATUL INTEGRAL
Referitor la comunicatul din data de 21.12.2025 al Administrației Prezidențiale, prin care Președintele României a solicitat convocarea unui referendum care, în final, să valideze actuala componență a Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii își exprimă următorul punct de vedere:
Începând cu luna mai 2025, Consiliul Superior al Magistraturii, în mod repetat, a adresat invitații președintelui României să participe la ședințele plenului Consiliului, existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclaritățile la care s-a făcut referire în ultima perioadă. Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul național sau „interesele de breaslă”, trebuie precizat că rolul constituțional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenței justiției.Aparte de bunele intenții care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menținerea actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secției nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituției și a legilor care guvernează justiția, potrivit principiului că nu poți remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii. Legea actuală prevede modalități clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secției pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-și depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o.Calificarea justiției ca fiind „a treia putere în stat” și nu una dintre autoritățile statului este indicativ pentru maniera în care politicul se raportează astăzi la justiție. Un clasament al autorităților statului nu folosește ideii de democrație și nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru și control reciproc între autorități.Așa cum preciza în comunicatele anterioare, Secția pentru procurori insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor justiției au creat bulversări ale activității instanțelor și parchetelor, atât în zona de urmărire penală și de judecată, cât și în zonele de management și administrație. De asemenea, în cei 3 ani de mandat, procurorii din cadrul Secției au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor justiției, unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulți dintre cei care se exprimă, prin diferite modalități, în spațiul public.În final, procurorii din cadrul Secției își exprimă susținerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească, este adepta dialogului și a cooperării loiale între autorități, dar nu va susține niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem.
