Manole a explicat că salariile bugetarilor și ale demnitarilor nu mai sunt demult corelate în practică cu salariul minim, astfel că o creștere a acestuia ar urca doar „extrem de puțin” cheltuielile de personal la stat. El a reamintit că veniturile demnitarilor sunt înghețate la nivelul anilor 2018-2019, ceea ce limitează efectul direct al unei astfel de măsuri asupra aparatului bugetar.
„Cheltuielile de personal în sistemul bugetar ar crește extrem de puțin cu o astfel de măsură, pentru că salariile bugetarilor și ale demnitarilor nu mai sunt demult în practică în corelare cu salariul minim. Salariile demnitarilor, de exemplu, sunt înghețate la 2018-19. (…) Așadar, creșterea salariului minim ar avea impact favorabil în primul și în primul rând, în 90% pentru lucrătorii din mediul privat”, a spus Manole, la un post tv.
Potrivit ministrului, aproximativ 90% din impactul majorării salariului minim s-ar resimți în sectorul privat, acolo unde sunt cei mai mulți angajați plătiți cu acest nivel de remunerare. Manole a subliniat că este esențial ca oamenii care muncesc să poată merge acasă cu o remunerație decentă, care să le acopere cheltuielile de bază, în condițiile în care inflația rămâne ridicată și în anul viitor, erodând puterea de cumpărare.
„Să meargă acasă cu o remunerație decentă, care să le permită de la alimentație, la creșterea propriilor copii, chirie și orice altă cheltuială are orice om din această țară. Pe măsură ce crește inflația, și inflația va fi destul de ridicată și anul viitor, conform predicțiilor, oamenii ăștia pierd din puterea de cumpărare. A zis-o chiar premierul Bolojan”.
Ministrul a invocat și declarațiile premierului Ilie Bolojan privind riscul pierderii puterii de cumpărare pentru salariații cu venituri mici, pe fondul inflației prognozate. Manole a insistat că un om care muncește cu normă întreagă trebuie să aibă „un trai decent”, de la alimentație și chirie, până la creșterea copiilor și alte cheltuieli curente.
Florin Manole a adus în discuție și fenomenul „muncii la gri”, dând exemplul unui fost ministru care își plătea salariul oficial la nivelul minimului, deși deținea o clinică privată. El a precizat că Inspecția Muncii aplică sancțiuni atunci când constată că angajații primesc în realitate alte sume decât cele declarate și că majorarea salariului minim poate scoate treptat la suprafață o parte din economia „la negru” și „la gri”.
„În momentul în care inspecția muncii găsește așa ceva, există sancțiuni și inspecția muncii dă sancțiuni în fiecare zi, de la muncă pe platforme până la lucrătorii din Asia de Sud-Est, care sunt exploatați atunci când ei nu au contract. Ei bine, acești oameni, da, pe măsură ce crește salariul minim, scoatem un pic din economia aia la alb”, a conchis Manole.
Manole a menționat că Inspecția Muncii dă amenzi zilnic, de la cazuri de muncă pe platforme digitale până la situații în care lucrători din Asia de Sud-Est sunt exploatați în absența unor contracte legale. În opinia sa, creșterea salariului minim, dublată de controale, contribuie la reducerea abuzurilor și la aducerea unor segmente din economie „la alb”.
