Reprezentanții acestora susțin că judecătorii au nu doar dreptul, ci și obligația de a semnala public neregulile care afectează independența justiției.
Asociațiile magistraților: problemele se ridică prin rapoarte
Cele trei asociații, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Magistraților din România și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului, au transmis:
„Judecătorii, în virtutea statutului lor constituțional și a responsabilității față de actul de justiție, nu au doar dreptul, ci și obligația de a expune public problemele reale ale sistemului judiciar atunci când acestea afectează independența justiției, buna administrare a cauzelor sau drepturile fundamentale ale cetățenilor. Această expunere trebuie realizată prin mijloacele legale aflate la îndemână – opinii profesionale, rapoarte, sesizări instituționale sau luări de poziție publică – și reprezintă o expresie a loialității față de statul de drept, nu o abatere de la acesta.”
Cele trei asociații cer ca acuzațiile magistraților din spațiul public trebuie să fie analizate cu maximă atenție, în mod obiectiv, echilibrat și lipsit de prejudecăți”.
Profesioniștii în drept au transmis:
„Considerăm, însă, esențial ca aceste verificări să fie efectuate cu maximă obiectivitate, cu respectarea principiilor legalității și imparțialității și să vizeze fondul real al problemelor semnalate, nu doar aspecte formale. Solicităm, prin urmare, ca acest demers să constituie un control de substanță, capabil să clarifice situațiile prezentate și să înlăture orice suspiciuni, cu asigurarea unei transparențe totale a rezultatelor, în limitele legii, astfel încât opinia publică să fie informată corect și complet.”
Magistrații reclamă faptul că documentarul Recorder ar fi prezentat istoricul modificărilor legislative privind competența de anchetare a judecătorilor și procurorilor. Asociațiile califică această prezentare drept „profund subiectivă” și „vădit tendențioasă”, susținând că scopul ar fi fost acela de a genera emoție publică pentru a readuce competența DNA în această materie.
Profesioniștii în drept spun că modificarea competenței nu ar fi reprezentat „un cadou făcut de politicieni magistraților”, ci un răspuns necesar la anchete penale considerate abuzive, folosite ca instrument de presiune asupra judecătorilor, în special asupra celor care instrumentau cauze sensibile sau ocupau funcții importante. Asociațiile invocă exemple concrete din hotărâri judecătorești și decizii de achitare, în care s-ar fi constatat încălcarea secretului deliberării și utilizarea anchetelor penale pentru a cenzura soluții pronunțate de instanțe.
În sprijinul acestor afirmații este citat raportul Inspecției Judiciare din 2019, validat de CSM, care arată că aproape 2.000 de judecători au fost vizați de dosare DNA, multe dintre acestea fiind finalizate prin clasări sau achitări, după perioade îndelungate de anchetă. Asociațiile concluzionează că aceste practici au reprezentat „amenințări grave la adresa independenței justiției”, justificând modificările legislative criticate în documentar.
În opinia asociațiilor, generalizarea acestor situații și folosirea lor ca argument pentru noi modificări ale legilor justiției riscă să transforme o dezbatere legitimă într-un instrument de manipulare politică.
