Asociația Forumul Judecătorilor din România a transmis un memoriu către Curtea Constituțională prin care solicită respingerea legii ce reglementează pensiile magistraților. Judecătorii susțin că modificările din proiectul inițiat de Ilie Bolojan ar elimina de facto pensia de serviciu a magistraților. Ei atrag atenția că această lege afectează independența justiției și poate genera o criză de personal în sistemul judiciar, în condițiile în care deja există deficit de personal în anumite zone ale țării.
Decizia Înaltei Curți
Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât în unanimitate să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea pensiilor magistraților. Aceasta este a doua contestație a Instanței Supreme, după ce primul proiect al Guvernului a fost declarat neconstituțional întrucât nu a fost așteptat avizul CSM. ÎCCJ consideră că Guvernul nu a justificat urgența adoptării, că legea este neclară și imprevizibilă, că schimbările sunt bruște și că magistrații sunt discriminați față de alte categorii cu pensii speciale.
Declarațiile oficiale
„Proiectul de act normativ discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu” și că „elimina, de facto, a declarat purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Victor Alistar.” Reprezentantul ÎCCJ a mai spus că legea propusă de Guvern „încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrații, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului.”
Argumentele ÎCCJ
ÎCCJ transmite că Guvernul nu a justificat urgența adoptării legii și că aceasta nu reprezintă o condiție din PNRR, așa cum a fost prezentată. Magistrații afirmă că nu au fost oferite date privind impactul economic al reformei pensiilor în anii următori. De asemenea, se arată că proiectul folosește termeni juridici inexistenți în legislația actuală și neexplicați în textul legii. Criticii susțin că regulile privind pensionarea sunt schimbate radical, fără o perioadă de tranziție adecvată.
Datele prezentate
Conform informațiilor transmise:
45% dintre magistrați ar avea vârsta de pensionare crescută brusc la 65 de ani;
21% ar trece brusc la 60-64 de ani.
Magistrații ÎCCJ sunt dezavantajați față de alte categorii cu pensii de serviciu, deși statutul lor este garantat constituțional. Standardul minim de calcul pentru toate categoriile ar fi de 65% din veniturile brute. La magistrați, procentul este mai mic, plafonarea fiind de maximum 70% din venitul net, în timp ce alte categorii pot ajunge la 80% sau mai mult.
Asumarea răspunderii de către Guvern
Decizia ÎCCJ de a contesta și al doilea proiect vine după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat marți răspunderea în Parlament. Prima variantă a legii fusese deja contestată la CCR. Pe 20 octombrie, Curtea Constituțională a stabilit că legea nu respectă Constituția, deoarece nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Diferența față de primul proiect
Al doilea proiect de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea are o singură diferență majoră față de cel respins anterior: perioada de tranziție este de 15 ani, și nu de 10.
Principalele prevederi ale legii contestate
vârsta standard de pensionare pentru magistrați va fi egală cu cea din sistemul public de pensii, adică 65 de ani;
magistrații trebuie să aibă minimum 35 de ani vechime pentru a se pensiona;
pensiile vor fi plafonate la maximum 70% din venitul net înainte de pensionare;
magistrații se pot pensiona anticipat dacă au 35 de ani vechime, dar dacă nu au împlinit vârsta standard de 65 de ani, li se aplică o penalizare anuală de 2% din cuantumul pensiei până la împlinirea vârstei de pensionare;
există o eșalonare, până în 2036, a creșterii vârstei de pensionare.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut. Pentru noua lege, Guvernul a așteptat avizul consultativ al CSM, care a fost unul negativ.
