Bradul de Crăciun, origini și tradițiiÎmpodobirea bradului de Crăciun reprezintă pentru lumea creştină unul dintre cele mai aşteptate momente ale sfârşitului de an. Bradul de Crăciun oferă un bun prilej de a petrece momente de neuitat alături de familie, de toți cei dragi. În cele mai multe case acest obicei este însoțit de ascultarea de colinde sau, de ce nu, chiar de cântarea lor, pentru a intra mai bine în atmosfera de poveste a sărbătorii ce tocmai începe să-şi facă simțită prezența.
Este una dintre cele mai iubite datini moştenite din generație în generație şi pe care o îndrăgesc atât copiii, cât şi adulții, indiferent de vârstă.
Când suntem mici, în multe cazuri, ştim că bradul de Crăciun este adus de Moş Crăciun sau măcar că el îl împodobeşte. Ne aducem cu toții aminte de câte ori am adormit, aşteptându-l, în speranța că de data asta o să-l vedem şi ne-am trezit şi am găsit bradul de Crăciun frumos gătit şi cu daruri sub el.
Tradiția împodobirii bradului
Tradiția împodobirii casei cu crenguțe de brad şi a bradului în sine îşi are originea undeva pe la 1500, fiind un obicei al triburilor germanice. Prin forma sa triunghiulară bradul simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele ce se pun în el reprezintă bogăția şi cunoaşterea. La fel ca merele, fructele cunoaşterii, ce se găseau în pomul sacru din Grădina Edenului.
Se poate vorbi şi la daci de un cult al bradului, dar cu o cu totul altă semnificație. El era văzut ca un copac ritualic, ce se tăia la nunta sau moartea cuiva. Sunt regiuni la noi în țară, cum ar fi sudul Banatului sau Oltenia, care păstrează încă obiceiul şi în care în ritualul înmormântării simbolizează „nunta mortului cu natura şi Divinitatea”.
În vechime, bradul de Crăciun se împodobea cu nuci, fructe, flori, funde şi lumânări, ca simbol al vieții, fertilității şi aducător de noroc şi belșug.
În zilele noastre bradul natural, în multe cazuri, a fost înlocuit cu cel de plastic din considerente practice sau ecologice sau este făcut din alte materiale neconvenționale.
Cei mai conservatorişti au rămas însă fideli bradului natural. Natural sau din plastic, bradul de Crăciun este împodobit cu globulețe colorate, ornamente sclipitoare, beteală lucioasă, instalații electrice de luminițe, care au luat locul lumânărilor, bomboane învelite în staniol colorat, toate astea făcându-l să pară vesel şi viu.
Vârful, chiar dacă în multe cazuri nu mai are forma sa clasică de stea, reprezentarea este aceeaşi, vestirea Naşterii Pruncului Sfânt. La fel şi ornamentele ce se regăsesc în pom, sub formă de îngeraşi, reamintesc de acelaşi sfânt eveniment.
În cele mai multe case s-a implementat obiceiul ca bradul să fie despodobit şi aruncat sau pus la păstrare pentru anul următor, după caz, după sărbătoarea de Sfântul Ion, care este pe 7 ianuarie şi de care se spune că încheie sărbătorile de iarnă.
Există însă şi obiceiul ca pomul să fie desfăcut înainte de Bobotează pentru a primeni casa pentru Botezul Domnului, ca simbol al lăsării în urmă a anului trecut şi intrării noului an în drepturi depline.
