Ștefan a explicat că operațiunile implică costuri ridicate, de la securizarea mașinilor conform Legii 333, până la centrele de procesare a numerarului. „Pentru Poşta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiţi-vă că noi pentru toate aceste maşini trebuie să instalăm nişte elemente de siguranţă conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt nişte costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din ţară sunt deţinute de Poşta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poşta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă nişte cheltuieli în plus pentru Poşta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii.”
Sumele virate de Ministerul Muncii
Pentru acest serviciu, compania primește lunar aproximativ 60 de milioane de lei. Din această sumă, o parte consistentă se întoarce către stat prin costurile de procurare a numerarului. „Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenţii, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În aceşti bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziţionarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poştei, din trezorerie în contul Poştei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash.
Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a ţării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăştia trebuie să vină de undeva şi nimeni nu ţi-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ţi-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii şi de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Naţională. Aşa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alţi concurenţi.
În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din aceşti bani. Este nedrept să se spună că aceşti bani vin către Poştă. Pur şi simplu sunt mutaţi dintr-un buzunar în altul, trec şi prin conturi ale Poştei şi merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicaţie. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitaţie pentru distribuirea de pensii”, a precizat Valentin Ștefan.
Ziua Națională va întârzia distribuirea pensiilor prin Poștă. Când vin pensiile în luna decembrie?
Licitația cerută de Poșta Română
Ștefan a afirmat că doar o licitație ar putea arăta dacă suma de 60 de milioane de lei este corectă. „Eu vă spun din start că dacă se organizează această licitaţie cele 60 de milioane cheltuite de minister în fiecare lună vor reprezenta un mare discount pentru minister. Deci aşteptăm să se facă acea licitaţie, să dicteze piaţa care este cifra corectă şi vedem după aceea dacă Poşta Română beneficiază nedrept de aceşti bani sau nu”, a spus directorul general.
Beneficiarii serviciului
Aproape 4,5 milioane de persoane primesc pensii sau alte ajutoare prin Poșta Română. Aproximativ 40-45% dintre pensionari își ridică pensia în continuare cash.
Întrebat dacă se teme că Poșta Română ar putea pierde acest serviciu, Ștefan a răspuns că ar fi un lucru pozitiv pentru companie.
Veniturile și cheltuielile
Ștefan a mai precizat că veniturile realizate de Poștă din partea Ministerului Muncii sunt împărțite astfel: 36-37% provin de la Casa de Pensii și 7-8% de la ANPIS. Aceste sume reprezintă „principala cheltuială a companiei”.
Fosta șefă a Casei de Pensii, apel despre majorările din ianuarie: „Statul să găsească resurse!”
