Cu mâna așezată pe piept și un zâmbet în colțul gurii, Witkoff a înclinat capul în semn de respect imediat ce liderul de la Kremlin a pășit în sală. Momentul a fost amplu dezbătut, mai ales de cei care acuză o apropiere prea mare a acestuia de Moscova.
Întâlnirea, desfășurată la Sankt Petersburg, a durat peste patru ore și a avut loc în contextul eforturilor neoficiale ale fostului președinte Donald Trump de a media un armistițiu în conflictul ruso-ucrainean. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, discuțiile au fost „complexe și extinse”, oferind ocazia părții ruse de a transmite mesajele directe către Trump.
Trump presează pentru un armistițiu: „Rusia trebuie să se miște”
Donald Trump, într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, s-a arătat nemulțumit de ritmul negocierilor: „Rusia trebuie să acționeze. Prea mulți oameni mor săptămânal într-un război groaznic și fără sens.”
Apelul său vine în contextul în care echipa sa explorează soluții diplomatice alternative la poziția oficială a Washingtonului. În centrul acestor propuneri s-ar fi aflat și o schiță controversată privind o posibilă structurare a Ucrainei post-război.
Scenariul Berlinului postbelic? Emisarul lui Trump neagă intenția
Generalul în retragere Keith Kellogg, numit de Trump ca reprezentant special pentru Ucraina, a fost citat de publicația The Times cu o declarație explozivă: ideea ca Ucraina să fie împărțită temporar în zone de control internațional, similare Berlinului de după 1945. Conform articolului, propunerea ar fi vizat prezența trupelor britanice și franceze în vest și menținerea armatei ruse în estul ocupat.
Kellogg a reacționat rapid pe platforma X (fostul Twitter), negând categoric interpretarea: „Declarațiile mele au fost scoase din context. Mă refeream la o forță de stabilizare post-armistițiu care să sprijine suveranitatea Ucrainei. Nu am sugerat niciodată o împărțire a țării.”
Europa își afirmă sprijinul: ajutor de miliarde pentru Kiev
În paralel, aliații europeni ai Ucrainei și-au reafirmat sprijinul pentru Kiev, anunțând un nou pachet de asistență militară în valoare de 21 de miliarde de euro. Germania, principalul contributor, va oferi 11 miliarde de euro în următorii patru ani, potrivit ministrului apărării, Boris Pistorius.
„Europa preia un rol tot mai activ în cadrul NATO. Suntem hotărâți să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi necesar”, a declarat oficialul german.
În sprijinul acestui angajament, Germania va trimite patru sisteme moderne de apărare antiaeriană IRIS-T și peste 300 de rachete, demonstrând un angajament ferm într-un an considerat crucial pentru soarta războiului.
