Analiza, cea mai extinsă de acest fel efectuată până acum în Europa, a identificat nu mai puțin de 197 de tipuri de pesticide în mostrele colectate din gospodării din zece state europene.
Pericolul nevăzut din propriul cămin
Conform cercetării, numărul de pesticide detectate într-o singură locuință variază între 25 și 121, iar în peste 40% din cazuri a fost vorba despre substanțe chimice cu efecte toxice majore asupra sănătății umane. Locuințele din mediul rural, în special cele aparținând fermierilor, au prezentat cele mai ridicate niveluri de contaminare.
Paul Scheepers, profesor la Institutul Radboud pentru Științe Biologice și de Mediu, atrage atenția că substanțele ajung în interiorul locuințelor prin intermediul încălțămintei, al animalelor de companie sau al unor produse de consum aduse din exterior.
„Dacă nu ne descălțăm la ușă sau dacă animalele noastre vin de afară, praful contaminat cu pesticide intră direct în casă. În plus, produsele de combatere a insectelor, inclusiv tratamentele pentru purici și căpușe, sunt o sursă frecvent ignorată,” explică Scheepers.
Combinații chimice care scapă reglementărilor
Cercetătorii atrag atenția că reglementările actuale privind pesticidele analizează substanțele individual, fără a lua în calcul efectul combinat – așa-numitul „cocktail chimic”. Acest lucru poate subestima riscurile reale asupra sănătății umane, întrucât expunerea simultană la zeci de pesticide, chiar și în doze mici, poate avea efecte cumulative sau sinergice.
„Avem suficiente dovezi epidemiologice că bolile apar nu doar din cauza unei singure substanțe, ci ca urmare a amestecului de pesticide prezent în mediu”, subliniază Scheepers.
Substanțe vechi, dar încă active
Un aspect îngrijorător al studiului a fost descoperirea unor pesticide interzise de decenii, precum DDT-ul, încă prezent în praf, semn că aceste substanțe persistă în mediu. La fel se întâmplă și cu PFAS – compuși chimici industriali supranumiți „substanțele veșnice” – care nu se degradează și pot cauza probleme grave de sănătate.
Autorii studiului cer autorităților europene să schimbe radical modul în care sunt testate și autorizate pesticidele. Nu doar substanțele noi ar trebui analizate în contextul interacțiunii cu cele existente, ci și amestecurile comerciale de pesticide ar trebui supuse testării riguroase.
„Este vital ca evaluările de risc să reflecte realitatea expunerii zilnice. Pesticidele nu acționează izolat, ci în combinație cu alte substanțe – exact ca în cazul descoperirilor noastre”, spun cercetătorii.
