Un gigant al lumii antice
Acum aproximativ 420-375 de milioane de ani, în perioada Devoniană, peisajul terestru era dominat de organisme cilindrice uriașe, asemănătoare unor trunchiuri de copaci. Unele ajungeau la 8 metri înălțime și 1 metru lățime. Descoperit pentru prima dată în 1843, Prototaxites a fost intens studiat, dar clasificarea sa a rămas o provocare pentru oamenii de știință.
Până în 2007, cercetările sugerau că ar fi fost o ciupercă uriașă, capabilă să se hrănească cu materie organică în descompunere. Însă o analiză recentă, publicată pe 17 martie pe serverul de preprint bioRxiv, ridică o ipoteză surprinzătoare: Prototaxites nu era nici plantă, nici ciupercă, ci ar putea face parte dintr-o categorie de organisme necunoscută până acum.
Cercetătorii au analizat fosilele unei specii numite Prototaxites taiti, descoperită în Scoția, într-un depozit fosilifer excepțional. Examinarea internă a arătat structuri tubulare asemănătoare celor din ciuperci, însă cu un tipar de ramificare unic. Mai mult, testele chimice au arătat că organismul nu conținea chitină, substanță esențială în pereții celulari ai ciupercilor, ci mai degrabă compuși similari ligninei din lemnul copacilor.
Aceste descoperiri sugerează că Prototaxites nu aparținea niciunui regn cunoscut – plante, ciuperci, animale sau protisti. Oamenii de știință cred că ar putea reprezenta o linie evolutivă complet dispărută, fără echivalent în lumea modernă.
Un experiment evolutiv eșuat?
Profesorul Kevin Boyce, expert în paleobiologie de la Universitatea Stanford, susține că indiferent dacă Prototaxites a fost sau nu o ciupercă, acest organism reprezintă „un nou experiment cu multicelularitate complexă”, care nu are niciun descendent în lumea actuală.
Misterul Prototaxites rămâne departe de a fi elucidat.
