”Materialul prezintă, într-un limbaj accesibil, elementele care compun acţiunile de dezinformare şi oferă un set de instrumente pentru înţelegerea caracteristicilor conţinutului dăunător şi pentru dezvoltarea abilităţilor de identificare şi analiză a informaţiilor false, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pe care aceste fenomene le-ar putea avea asupra procesului electoral. Ghidul oferă, totodată, o serie de recomandări adresate jurnaliştilor, creatorilor de conţinut şi competitorilor electorali, care vizează promovarea unui climat de etică în mediul informaţional în contextul desfăşurării perioadei electorale”, se arată în comunicat, trimis odată cu lansarea ghidului.
În ghid se arată, între altele, că ”pentru a afla veridicitatea informaţiei este necesar ca alegătorii să adopte o atitudine de detectiv (fact-checker), cu o gândire critică”.
Unul dintre sfaturile prezente în documentul Autorității Electorale Permanente este acela ca să luăm o pauza de 5 secunde ca să ne detașăm de emoțiile puternice pe care le-am putea avea în urma aflării unor informații:
Ideea de bază este simplă: dacă ai un impuls pentru a acționa în direcția unui obiectiv, trebuie să acționezi în termen de 5 secunde sau creierul tău va extermina acel impuls (Mel Robbins, The 5 second rule). Înainte de a distribui din reflex informațiile din mediul digital este foarte utilă pauza „de cinci secunde” care permite creierului să se detașeze de emoțiile puternice declanșate de mesajele care dezinformează, de a studia mai atent informațiile și de a le verifica. Emoțiile, în special cele negative, ne pot face să distribuim conținutul fără să evaluăm critic informația”, scrie AEP în ghidul respectiv.
Ghidul prezintă criterii pentru verificarea știrilor false:- verificarea titlului și a modului în care sunt redactate articolele- verificarea greșelilor de ortografie sau de traducere, semnele de punctuație- verificarea activității: politica editorială, viziunea, partizanul ideologic sau de altă natură
Conform documentului, discursul electoral trebuie să respecte următoarele principii- democrația- respectul- comunicarea responsabilă
Documentul vorbește și despre situațiile în care oamenii ar putea fi sancționați penal.
„Prevederile art. 404 din Codul penal devin incidente în cazul în care prin comunicarea de informații false se pune în pericol securitatea națională. Altfel spus, acest articol nu sancționează orice fel de acțiune de propagare a uneiinformații/știri false, însă, spre exemplu, influențarea modului de exercitare a dreptului de vot sau a altor procese democratice prin răspândirea, cu intenție, de informații false ar putea fi de natură să pună în pericol securitateanațională”, mai scrie în ghidul AEP
