Curtea Constituțională a stabilit, în urma ședinței de azi, că cele două legi sunt constituționale.
Pe data de 3 martie, AUR, SOS şi POT au atacat la CCR legile care permit Armatei să doboare dronele care încalcă spațiul aerian al României.
În demersul lor, cele trei partide au susținut faptul că legea încalcă prevederile privind rolul Președintelui României și al CSAT și interdițiile articolului „8 din Constituție privind forțele armate care spune că armata este subordonată voinței poporului român, „pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii”.
În plus, în textul sesizării se mai arată că, „armata nu va mai fi subordonată voinței poporului român, ci voinței altor popoare ai căror cetățeni sunt comandanții forțelor militare aliate sau autoritățile militare aliate”.
Ce prevăd cele două legi
Senatul a adoptat la finalul lunii februarie, în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind controlul utilizării spațiului aerian.
Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare o serie de măsuri pentru controlul utilizării spațiului aerian național, stabilind autoritățile și instituțiile care au competențe în luarea măsurilor de prevenire și contracarare a utilizării spațiului aerian național de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord și alte vehicule aeriene.
Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare și coordonare la nivelul autorităților și instituțiilor care au competențe în gestionarea și monitorizarea spațiului aerian național, precum și de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creșterea siguranței și securității aviației.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, întrevedere cu șeful NATO. Ce au discutat cei doi oficiali
Potrivit unui amendament, se constituie situații în care o aeronavă utilizează neautorizat spațiul aerian național și următoarele:* unitățile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian primesc informații referitoare la producerea unui act de intervenție ilicită la bordul aeronavei, chiar dacă se respectă autorizarea primită;* unitățile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian primesc informații referitoare la existența la bordul aeronavei a unor substanțe sau materiale periculoase, care ar putea fi folosite într-un act de terorism;* unitățile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere și control utilizare spațiu aerian primesc informații cu privire la existența la bordul aeronavei a unor bunuri sau persoane care, conform obligațiilor, angajamentelor asumate de România prin tratatele internaționale la care este parte sau sancțiunilor internaționale instituite prin actele prevăzute la art. 1 alin. (1) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, fac obiectul unor restricții privind utilizarea spațiului aerian național.
Persoanele de drept public și privat care au în proprietate, operează sau administrează obiective care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord au obligația de a implementa și de a menține măsuri de protecție a acestor obiective, prevede un alt amendament.
Potrivit proiectului, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării se stabilesc: obiectivele care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord prevăzute în proiect; cerințele tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor prevăzute, la propunerea structurilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Senatul a mai adoptat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege care reglementează desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgență, de asediu, de mobilizare ori de război.
Conform actului normativ, structurile desemnate din Armata României, în funcție de necesitățile operaționale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român.
Desfășurarea acestor misiuni și operații militare se va realiza în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului și a unităților administrativ-teritoriale, a vieții și integrității fizice a cetățenilor, prevede actul normativ.
România a luat amenințarea războiului în serios: „Până la finalul anului o să avem dronele noastre”
De asemenea, misiunile și operațiile militare se execută de către forțele armate în mod exclusiv sau cu participarea forțelor armate străine, cu respectarea legislației României, a tratatelor internaționale, acordurilor bilaterale și multilaterale și înțelegerilor tehnice încheiate cu forțele armate străine.
‘Inițierea misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către președintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în condițiile în care indicatorii și avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internațional sau regional și iminența unor riscuri de securitate la adresa statului român’, stipulează proiectul.
Proiectul mai prevede că „pe timpul desfășurării misiunilor și operațiilor militare, pe teritoriul statului român, cu participarea forțelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operația militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forțele armate străine participante, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate”.
Totodată, „structurile desemnate din cadrul Armatei României, în funcție de necesitățile operaționale, pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relația cu comandantul forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul statului român, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, semnat de către șeful Statului Major al Apărării și prin înțelegerile tehnice încheiate în acest sens”, se mai arată în actul normativ.
În funcție de dinamica situației operaționale, șeful Statului-Major al Apărării poate dispune încetarea transferului de autoritate asupra forțelor Armatei României participante la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român.
Fondurile necesare participării forțelor Armatei României la misiuni și operații militare pe teritoriul statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.
