Indicând încă o speță în vechea discuție a impozitării veniturilor încasate de români din comerțul online, ANAF a descoperit persoane sau firme care vindeau produse de zeci de milioane de lei fără să declare veniturile, de la produse cosmetice, la telefoane mobile sau produse textile. Până acum, 11 mii de persoane fizice au fost notificate.
Produsele se vând atât pe site-urile de anunțuri, cât și pe grupurile de pe rețelele sociale. Analiza amintește totuși că românii trebuie să fie conștienți că nu întotdeauna când vând un bun online au obligația de a-și declara la Finanțe venitul obținut astfel. Cosmin Neculiță, inspector șef serviciu antifraudă, a punctat că „limita constă chiar în intenția persoanei care desfășoară activitatea de comerț online de a cumpăra un produs și a-l revinde. Mai exact, dacă ne vindem produsele din garderoba proprie sau biciclete, ce mai avem pe acasă, facem curățenia de primăvară și ne vindem produsele, nu este nicio problemă, nu vom aplica anumite sancțiuni și nu vom emite decizii de impunere. Aceste venituri sunt venituri neimpozabile, potrivit codului fiscal. Dar dacă hobby-ul meu este să merg în weekend într-un târg și să cumpăr produse pe care ulterior să le plasez pe un site și să le revând, Intenția mea clar a fost una de a obține venit, acest venit fiind impozabil și având obligațiile aferente de a declara veniturile respective”, a explicat inspectorul.
Cum distinge ANAF între cei care au intenția de a scăpa de un bun uzat și cei care doresc să obțină venituri recurente din vânzări online
„La momentul începerii activității acestei direcții, ne-a fost un pic mai greu de a identifica persoanele care efectuează expediții, însă din 2023 s-a implementat un formular specific. Este vorba despre declarația 395, pe care o depun firmele de curierat în care sunt sintetizate toate expedițiile realizate de către orice entitate, persoană fizică sau juridică, contra ramburs. În baza acestei declarații putem genera analize de risc și putem verifica fiecare persoană câte expediții a realizat și, de asemenea, cuantumul rambursurilor încasate”, a explicat Neculiță.
Important de amintit este și că platformele declară vânzările făcute, iar inspectorii ANAF se uită și la conturile bancare. „Cele mai mari sume au fost în industria produselor cosmetice peste 60 de milioane de lei, încasate de un grup de societăți, să spunem, și persoane fizice, cu veniturile nedeclarate pe produsele electronice, telefoane mobile, vânzări de aproximativ 45 de milioane de lei fără a fi declarate și, de asemenea, produse textile. Putem preciza lenjeria de pat, care este cel mai vândut produs și pentru care s-au încasat rambursuri de între 5 și 15 milioane de către persoane fizice.”
Potrivit inspectorului, „din momentul în care specificăm că avem o mică afacere, deja ne gândim că știam că ar fi trebuit să ne autorizăm în condițiile legii. Asta însemna să ne constituim o formă organizațională PFA, cea mai simplă întreprindere individuală și apoi către o societate comercială. Dacă totuși nu am făcut asta și nu m-am autorizat că am vrut să văd dacă merge, se depune declarația unică, până la 25 mai, pentru veniturile realizate în anul trecut.”
