La fel ca și în cazul altor sărbători, de praznicul Bunei Vestiri sunt legate o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții, ce au fost transmise din generație în generație. Bărtânii spun că cei care le respectă vor avea parte de binecuvântare în familie, spor, noroc și sănătate.
Cea mai cunoscută superstiție legată de această mare sărbătoare este cea referitoare la cuc. De altfel, sărbătoarea Bunei Vestiri este cunoscută în popor şi ca Ziua Cucului.
Conform unei mărturii a unui țăran român consemnată de Simion Florea Marian, în lucrarea „Sărbătorile la români„, specifică: „Blagoveştenia o așteaptă oamenii cu mare bucurie ca să audă cucul cântând. Cucul cam pe la Bună Vestire până la San Petru avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia să ne spună viitorul sau să ne aducă știri despre iubiții și iubitele noastre„, scrie crestinortodox.ro.
De Ziua Cucului, tradiția spune că este bine să mâncăm peşte ca să fim sănătoşi şi vioi ca peştele în apă.De asemenea, cine se ceartă de Buna Vestire are necazuri mari tot anul. Potrivit bătrânilor, cântecul cucului trebuie așteptat cu veselie, cu stomacul plin și cu bani în buzunar pentru a a avea parte de lucruri bune, iar dacă se întâmplă să te surprindă cântecul cucului posomorât și cu stomacul gol, atunci e semn rău, iar lucrurile nu vor merge tocmai bine tot anul;
În urmă cu mulți ani, sătenii obişnuiau să numere de câte ori cânta cucul pentru a afla câţi ani mai au de trăit, iar flăcăii şi fetele întrebau: “Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărita) ?”. Tăcerea cucului aducea mare bucurie, însemna căsătorie grabnică, în vreme ce fiecare cântatul al cucului însemna un an de aşteptare;
În plus, de Buna Vestire strămoșii noștri puneau pe pragul casei pâine, sare şi apă, ca hrană pentru îngeri. Și astăzi la sate, se scot din lăzi straiele şi ţesăturile la aerisit, iar pentru alungarea şerpilor de lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi, se afumau cu tămâie şi cârpe arse casele, curţile şi livezile.
În Banat şi Transilvania, pentru a avea roade bogate în livezi, prunii se stropeau la rărăcină cu ţuică şi erau ameninţaţi cu toporul că vor fi tăiaţi, dacă nu rodesc;
Totodată, în Maramureș se adună lucrurile de prisos de prin curţi şi li se dă foc, ritualul durează până după miezul nopţii şi este numit “Noaptea focurilor” ;
Tot în această zi, femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită ca leac şi în cosmetică populară;Mai mult, în unele zone, Blagoveştenia era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor, nu se puneau cloştile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui, vacile nu se „goneau“, iar, Moldova şi Bucovina, nu se semăna porumbul. În schimb, în vestul ţării se obişnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara soseşte mai târziu, să se scoată stupii la iernat.
“Să muncești de Buna Vestire este un păcat de neînchipuit. Cică dacă ar măcina unul mălai și din mălai ar face o mămăligă pe care ar arunca-o în apă, peștii care ar mânca din ea ar muri. Dacă ar pune mămăliga pe pomi, pomii n-ar rodi. Ouăle ouate în această zi nu sunt bune de clocit. Nici împerechere făcută între animale în această zi nu e bună”, scrie Irina Nicolau, în Ghidul sărbătorilor românești.
Foarte important de precizat este faptul că se mai credea că așa cum este timpul de Bună Vestire așa va fi de Paști.
