Directiva Europeană 2023/970 privind transparența salarială, o măsură deja implementată în câteva alte state europene, menită să combată discrepanțele de remunerare și să crească echitatea pe piața muncii. Noile reguli vor introduce obligația pentru angajatori de a dezvălui grilele salariale, permițând angajaților să aibă acces la informații despre salariile oferite de compania în care lucrează.
Legiuitorii europeni clarifică însă faptul că, deși directiva, odată aplicată, va oferi angajaților dreptul să afle mai multe informații financiare despre nivelurile salariale din firmă, aceștia nu vor avea acces la sumele nominale pe care le câștigă colegii lor. Scopul, în sine, nu este o încălcare a vieții private sau a dreptului la confidențialitate, ci o punte pentru reglarea decalajelor de venituri și un instrument în plus oferit angajaților în negocierile salariale. De partea companiilor, acestea au obligația să se adapteze unei noi realități anul acesta, iar primele semne ale schimbării au început deja să apară.
Ce conține Directiva Europeană 2023/970
Directiva europeană stabilește câteva obligații clare pentru angajatori, menite să asigure echitate salarială și eliminarea discriminărilor de gen. Practic, firmele vor fi obligate să publice salariile oferite în anunțurile de angajare și nu vor mai putea să ascundă viitoarele venituri ale angajaților pe parcursul procesului de recrutare.
Totodată, va deveni obligatorie publicarea salariului sau a unui interval de remunerare pentru toate pozițiile scoase la concurs, iar solicitarea istoricului salarial al candidaților care aplică la un loc de muncă va fi interzisă prin lege. Odată angajați, salariații vor avea însă dreptul să solicite informații despre nivelul salarial mediu pentru categorii similare de posturi, defalcat pe gen, iar companiile vor trebui să furnizeze aceste date în termen de maximum două luni de la solicitare. Important este să clarificăm, în acest context, că transparența în legătură cu aceste intervale salariale nu va însemna că angajații vor avea acces nominal la salariile colegilor lor.
Punctual, însă, firmele cu peste 250 de angajați vor trebui să publice rapoarte anuale privind diferențele salariale dintre femei și bărbați, iar companiile mai mici, cu 100-250 de angajați, vor face raportări o dată la trei ani. Directiva europeană stipulează faptul că, dacă diferențele salariale nejustificate depășesc 5%, angajatorul va fi obligat să inițieze o evaluare comună cu reprezentanții angajaților pentru a remedia situația.
O altă schimbare majoră care va fi pusă în practică la noi în țară începând de anul viitor, prin acest nou set de reguli, este că angajații vor avea dreptul legal de a discuta despre salariile lor, fără ca angajatorii să poată impune clauze de confidențialitate în contracte. Noul cadru legal ar trebui, în teorie, să aducă mai multă transparență și echitate în grilele salariale, dar în prezent perspectiva unei schimbări atât de radicale față de cum s-au desfășurat lucrurile până în prezent pe piața muncii din România ridică probleme de aplicabilitate în mediul privat din România.
