Astfel, Tribunalul Bucureşti a dispus ca 14 inculpaţi să fie cercetaţi de DNA în stare de libertate sub control judiciar, doi nu au nicio măsură restrictivă, iar omul de afaceri Ion Dumitru va sta în arest la domiciliu.
Printre cei care au primit control judiciar se află Petrică Buduru (fost fotbalist şi conducător la cluburile Farul, Dinamo şi Astra), Cătălin Viorel Cristea (consilier al directorului general al CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa), Florin-Laurenţiu Chirilă (director Direcţia Tehnică în cadrul Administraţia Porturilor Maritime Constanţa), George-Gabriel Vişan (director comercial), în timp ce Ionuţ Voinescu (ofiţer de poliţie în cadrul Gărzii de Coastă) nu are nicio restricţie.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea DNA de arestare preventivă a liderului PSD Constanţa, Ion Dumitrache, fiind plasat sub control judiciar.
DNA contestă deciziile: se vorbește de corupție întinsă pe generații, sistematizată
Procurorii DNA au contestat fiecare dintre cele trei soluții stabilite de judecătorii Tribunalului București și a Curții de Apel București în cazul loturilor cu reținuți din dosarul complex de corupție Port Constanța.
Dosarele cu loturile în care s-a cerut arestarea oamenilor de afaceri și a funcționarilor publici din port vor ajunge în atenția unui complet de judecată al CAB în vreme ce dosarul cu propunerea în cazul liderului suspendat al PSD municipal Constanța, Ion Dumitrache va ajunge la instanța supremă.
Trei judecători de drepturi și libertăți, doi de la Tribunalul București și unul de la Curtea de Apel București, au stabilit, pe rând, lăsarea în libertate sub control judiciar a tuturor celor reținuți de DNA în dosarul de anvergură declanșat cu privire la corupția sistemică din portul Constanța.
Deciziile în cele trei dosare formate distinct au fost contestate de către anchetatorii DNA care explică faptul că în portul Constanța nivelul de corupție s-ar fi generalizat în contextul în care el ar fi întins pe parcursul mai multor generații.
Anchetatorii au explicat judecătorilor că prin acest fenomen in mod indirect are de suferit statul ci cetățenii săi pentru că pe linie economică sume colosale de bani erau deturnate de la a mai ajunge în visteria țării.
Traseul șpăgii – cum acționa rețeaua mafiotă din Port
Potrivit DNA, în perioada 2024 – 2025, mai mulţi oameni de afaceri şi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale ar fi promis şi ar fi remis funcţionarilor din cadrul Administraţiei Porturilor Maritime SA Constanţa sume de bani cuprinse între 2.000 de euro şi 100.000 de euro, precum şi alte bunuri, pentru a le oferi susţinere şi pentru a fi ajutaţi să îşi dezvolte afacerile pe care le desfăşoară în zona Portului Constanţa. Totalul sumelor primite ca mită de funcţionari este de aproximativ 350.000 de euro.
Prin aceste demersuri, oamenii de afaceri ar fi urmărit: obţinerea de concesionări de bunuri imobile şi intabularea ulterioară a acestora pe numele unei firme; urgentarea îndeplinirii actelor necesare în vederea avizării şi aprobării la nivelul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa a unui racord de cale ferată; prelungirea unui contract de colectare a deşeurilor; asigurarea accesului exclusiv al unor societăţi comerciale la anumite dane.
De asemenea, oamenii de afaceri doreau câştigarea unor licitaţii şi atribuirea preferenţială a unor contracte; aprobarea unor proiecte care vizează extinderea operaţiunilor desfăşurate de unele societăţi comerciale; închirierea sau concesionarea de terenuri în regim preferenţial; angajarea unor persoane în cadrul CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa.
Sumele de bani ce ar fi fost promise de către oamenii de afaceri sunt estimate la 6 milioane de euro.
