Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susţine că modul în care a fost tratată absorbţia fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, „este de neînţeles; vorbe multe şi fapte puţine” în contextul în care cheltuielile cu apărarea, provocate de războiul din Ucraina, sunt de așteptat să pună și mai mare presiune pe bugetul României.
„România a alocat pentru apărare anul trecut puţin peste 2% din PIB (…) Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, şi ţinta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între 3 şi 4%. Dar şi aşa, este un şoc pentru bugetele publice în UE. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) foarte joase (26-27% din PIB, faţă de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm”, precizează Daniel Dăianu, într-un articol publicat pe pagina Consiliului Fiscal.
El afirmă că această situaţie este rezultatul unei „miopii şi al unor erori de politică economică”.
„Iar să faci a corecţie de mare amplitudine când mediul internaţional este mai mult decât nefavorabil, când eşti obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieşire. Şi totuşi, trebuie să răzbim, într-un fel sau altul. Trebuie să avem venituri fiscale mai mari şi să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Şi să folosim la maximum fondurile europene”, spune Daniel Dăianu.
Preşedintele Consiliului Fiscal consideră că modul în care a fost tratată absorbţia fondurilor europene, mai ales în ultimii ani, „este de neînţeles; vorbe multe şi fapte puţine”.
„Să fim în situaţia de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decât regretabil. Când se ştie că PNRR se termină în 2026, absorbţia de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simţ al urgenţei! Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puţine resurse României în noul exerciţiu. Disputele politice, organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale consumă din atenţie şi energie, dar nu trebuie să anuleze eficienţa actului de guvernare. Cum se observă acasă şi în străinătate, avem capacitate instituţională şi politici publice slabe. Alţii nu ştiu cum să obţină fonduri în plus, iar noi, din varii motive, riscăm să pierdem mare parte din ceea ce este alocat României”, apreciază Daniel Dăianu.
„România trebuie să facă acum tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut, trebuie să fie prioritizate investiţii ce pot fi finanţate cu bani europeni. Vizita delegaţiei CE la Bucureşti în februarie a.c a fost un semnal de alarmă. Şi documente ale Consiliului Fiscal (inclusiv opinia privind proiectul de buget public pentru 2025) au semnalat pericolul de a se pierde sume mari din PNRR. Absorbţia de fonduri europene intră în matricea după care finanţatorii externi, agenţiile de rating măsoară riscul suveran al României. Trebuie să evităm o accentuare a deficitului de credibilitate pe care îl avem, să nu sporim nervozitatea pieţelor financiare faţă de România. Chiar dacă propunerea unor înalţi oficiali europeni (inclusiv Ursula von der Leyen), de a nu lua în calcul creşterea de cheltuieli pentru apărare în estimarea deficitelor bugetare, ar avea câştig de cauză, situaţia bugetului public al României ar rămâne extrem de complicată. Şi este de văzut dacă se va accepta emiterea de obligaţiuni comune de apărare (în numele UE), care ar fi un ajutor pentru statele cu deficite bugetare foarte mari”, subliniază Daniel Dăianu.
