Valentine’s Day sau Ziua Îndrăgostiților este sărbătorită anual, pe data de 14 februarie, zi în care în calendarul catolic este prăznuit Sfântul Valentin. După ce tinerii din întreaga lume au început să celebreze Ziua Îndrăgostiților, fără a avea vreo legătură cu Biserica Catolică și tradițiile sale, în țările creștin ortodoxe s-a produs o confuzie în ceea ce privește data în care este cinstit Sfântul Valentin.
Deși foarte mulți oameni cred că Sfântul Valentin este trecut în calendarul creștin ortodox pe data de 14 februarie, ei bine această informație este complet eronată.
Biserica Ortodoxă a rânduit ca Sfântul Valentin să fie prăznuit pe 30 iulie. Acesta este considerat un mucenic din secolul al III-lea, care a trăit în Roma în perioada împăratului Claudiu al II-lea.
Potrivit tradiției, Sfântul Valentin a fost arestat și condamnat la moarte pentru că a oficiat căsătorii pentru tinerii creștini, într-o perioadă în care împăratul interzisese căsătoriile, considerând că bărbații necăsătoriți erau soldați mai buni. Sfântul este venerat nu doar ca protector al iubirii, ci și ca un exemplu de curaj și devotament față de credință.
Ei sunt sfinții care sunt sărbătoriți, de fapt, pe 14 februarie
Anual, pe data de 14 februarie, în calendarul ortodox, sunt prăznuiți Sfinții Cuvioși Auxentiu, Maron și Avraam, trei sfinți monahi ai Bisericii Ortodoxe, cunoscuți pentru viața lor ascetică și contribuția la răspândirea credinței creștine.
Sfântul Cuvios Auxentiu a fost un monah care a renunțat la viața lumească pentru a trăi în pustnicie pe Muntele Oxia. Fost ofițer în armata imperială, el s-a consacrat rugăciunii și postului, devenind cunoscut pentru viața sa curată și darul facerii de minuni. A fost prezent la Sinodul de la Calcedon din 451 și a murit în jurul anului 470, lăsând o moștenire spirituală semnificativă.
Sfântul Cuvios Maron a fost un pustnic sirian care a întemeiat Biserica Maronită. A trăit o viață de asceză severă în munții Siriei, având darul de a vindeca bolile și alunga duhurile rele. După moartea sa, ucenicii au ridicat o mănăstire în cinstea lui, iar astăzi este venerat de creștinii maroniți, în special în Liban.
Sfântul Cuvios Avraam a trăit o viață ascetică în Siria, dedicându-se rugăciunii și postului. Era cunoscut pentru darurile sale de făcător de minuni și pentru învățăturile duhovnicești. Mulți veneau la el pentru ajutor spiritual, iar viața sa rămâne un exemplu de credință și dedicare lui Dumnezeu.
