Președintele României beneficiază de diverse avantaje și privilegii după încheierea mandatului, conform legislației actuale, în special Legea nr. 406/2001, care reglementează drepturile persoanelor ce au deținut funcția de șef al statului român.
Astfel, fostul președinte Klaus Iohannis va primi o indemnizație lunară pe viață, echivalentă cu 75% din salariul brut pe care îl avea în timpul mandatului său. În 2024, salariul net al președintelui era de aproximativ 186.000 de lei, conform ultimei sale declarații de avere din mai anul trecut. Aceasta se traduce într-un venit lunar net de 15.500 de lei, adică aproximativ 3.100 de euro. Prin urmare, 75% din această sumă reprezintă 2.325 de euro pe lună.
Indemnizația menționată poate fi cumulată cu alte surse de venit, fie ele salariale sau sub formă de pensie.
În acest context, Anton Hadăr, președintele Alma Mater, a precizat că pensia pe care Klaus Iohannis o va primi, în urma carierei sale didactice, se va ridica la 8.500 de lei, echivalentul a aproximativ 1.700 de euro.
„Cu aproximare, normal, că n-am acces la informații legate de câștigurile sale, cred că va lua puțin peste 100 puncte, asta însumează vreo 8.500 lei. Nu va prinde cinci cifre, va fi un număr format din patru cifre, pentru că în anii de predare, la început de drum, până s-a titularizat, a avut salariu foarte mic. Nici în zona primăriei nu s-a câștigat foarte bine, azi se câștigă mai bine. Dacă nu era președinția cred că ar fi ieșit cu o pensie mică, 5-6.000 ca profesor de liceu, chiar și dacă ar fi rămas inspector”, a spus Anton Hadăr într-o intervenție tv.
Asta înseamnă un venit din cele două pensii de circa 4.000 de euro.
Conform legislației în vigoare, fostul președinte are dreptul la o locuință de protocol, care este asigurată de RA-APPS, având obligația de a suporta cheltuielile de întreținere.
El mai are dreptul și la „un spațiu pentru organizarea cabinetului de lucru, încadrat cu un post de consilier și un post de secretar, ambele atribuite cu destinația de reședință”.
De asemenea, fostul președinte beneficiază de măsuri de pază și protecție, precum și de utilizarea gratuită a unui autoturism, aceste servicii fiind asigurate constant de Serviciul de Protecție și Pază.
La cerere, acesta poate efectua un control medical complet anual la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”.
În plus, membrii de familie ai fostului președinte au dreptul de a folosi gratuit reședința acestuia, însă acest drept este valabil doar pe durata vieții titularului, iar aceștia trebuie să elibereze locuința în termen de 60 de zile după decesul acestuia.
În cazul în care fostul președinte este condamnat definitiv pentru fapte de corupție, va pierde toate beneficiile menționate. De asemenea, el are opțiunea de a renunța voluntar la aceste drepturi. Aceste privilegii sunt similare cu cele acordate foștilor lideri de stat din alte țări europene și au scopul de a asigura un statut demn și securitate după încheierea mandatului.
Legea 406/2001 stabilește trei excepții de la acordarea acestor beneficii: încetarea calității de șef al statului român în urma comiterii unei infracțiuni pentru care a fost condamnat definitiv, demiterea din funcție prin referendum, și de asemenea, persoanele care au fost confirmate definitiv ca lucrători ai Securității sau colaboratori ai acesteia nu beneficiază de aceste drepturi.
În teorie, președintele ar fi putut pierde toate aceste beneficii în cazul unei suspendări ca urmare a unui referendum.
Demiterea președintelui României prin referendum este reglementată de Constituția României și implică mai mulți pași legali.
Primul pas necesar ar fi avut loc marți, când camerele reunite ale Parlamentului ar fi trebuit să voteze cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, formulată de Opoziție.
Președintele poate fi demis dacă Parlamentul adoptă o rezoluție care constată o încălcare gravă a Constituției. Această decizie trebuie să fie aprobată de două treimi dintre membrii ambelor Camere ale Parlamentului (Senat și Camera Deputaților).
