Sâmbătă, temperaturile erau deja cu 18°C mai ridicate decât media perioadei 1991-2020, iar duminică anomalia termică a depășit pragul de 20°C, apropiindu-se periculos de punctul de topire a gheții.
Mika Rantanen, cercetător la Institutul Meteorologic Finlandez, a descris acest episod drept „extrem pentru sezonul rece”, subliniind că, deși nu este cel mai sever fenomen de acest tip observat vreodată, se află printre cele mai intense.
O accelerare alarmantă a încălzirii globale
Creșterea temperaturilor globale, determinată de arderea combustibililor fosili, a dus la o încălzire medie a planetei cu aproximativ 1,3°C de la epoca preindustrială. Cu toate acestea, zonele polare resimt fenomenul mult mai intens, datorită pierderii stratului de gheață reflectorizant. Acest proces determină ierni tot mai blânde și veri din ce în ce mai caniculare.
Julien Nicolas, cercetător la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a explicat că temperaturile neobișnuit de ridicate din mijlocul iernii polare sunt cauzate de un sistem de joasă presiune situat deasupra Islandei, care a transportat un val de aer cald spre Polul Nord. La aceasta se adaugă și temperaturile ridicate ale apelor din nord-estul Atlanticului, care au intensificat fenomenul.
„Astfel de episoade sunt rare, dar nu putem determina cu precizie cât de des se vor repeta fără studii suplimentare”, a precizat Nicolas. „Un eveniment similar a fost observat și în februarie 2018.”
Polul Nord înregistrează temperaturi pozitive
Un alt aspect alarmant al acestui episod de încălzire este faptul că o geamandură de monitorizare a condițiilor meteorologice a înregistrat o temperatură de 0,5°C duminică. Măsurătorile satelitare și datele prelevate de nave și stații meteorologice confirmă că temperaturile la latitudinea de 87° Nord au depășit -1°C, un nivel fără precedent pentru mijlocul iernii arctice.
Mika Rantanen a subliniat că toate modelele meteorologice analizate indică o anomalie termică de peste 20°C, iar estimările sugerează că diferența reală ar putea fi chiar mai mare, situându-se între 20 și 30°C.
Viitorul sumbru al Arcticii
Conform studiilor climatice, regiunea arctică se încălzește de aproape patru ori mai rapid decât restul globului, ceea ce determină topirea accelerată a gheții și intensificarea fenomenelor extreme. Dirk Notz, expert în climă la Universitatea din Hamburg, avertizează că temperaturile care depășesc pragul de 0°C au consecințe grave, contribuind la dispariția rapidă a gheții marine.
„Este un fenomen inevitabil: cu cât temperaturile cresc, cu atât mai multă gheață se pierde”, a declarat Notz pentru The Guardian.
Un studiu recent coautor de Notz concluzionează că, indiferent de eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, vara arctică fără gheață va deveni realitate în următoarele două decenii.
„Este probabil primul peisaj natural care va fi complet pierdut din cauza acțiunilor umane”, a adăugat el, subliniind impactul ireversibil al schimbărilor climatice asupra ecosistemului polar.
Topirea accelerată a gheții polare nu afectează doar fauna Arcticii, ci are repercusiuni asupra nivelului oceanelor și a climei globale, demonstrând încă o dată că efectele activității umane asupra planetei sunt profunde și ireversibile dacă nu se iau măsuri urgente pentru combaterea încălzirii globale.
