Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat luni, 27 ianuarie 2025, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles şi a avt pe agendă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia din Orientul Mijlociu şi relaţiile UE-SUA. La punctul afaceri curente, au fost discutate criza energetică din Republica Moldova, situaţia din Georgia şi evoluţiile recente în Republica Democratică Congo. ”În cadrul discuţiilor privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul român a reiterat susţinerea pentru suveranitatea, integritatea şi independenţa Ucrainei şi a subliniat importanţa continuării sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina. A accentuat nevoia accelerării ritmului de acordare a sprijinului militar pentru Ucraina, inclusiv deblocarea sprijinului prin Instrumentul European pentru Pace/EPF şi adaptarea mandatului Misiunii UE de Asistenţă Militară/EUMAM la cerinţele din teren. Ministrul Emil Hurezeanu a susţinut necesitatea menţinerii presiunii asupra Rusiei şi pregătirea celui de-al 16-lea pachet de măsuri restrictive, care să fie adoptat în contextul marcării a trei ani de la debutul agresiunii ruse împotriva Ucrainei. A reafirmat sprijinul României pentru o pace justă şi durabilă în Ucraina şi a subliniat că orice discuţie despre pace trebuie să implice atât Kievul, cât şi vecinii acestuia care participă la eforturile de sprijinire a Ucrainei”, informează MAE. De asemenea, a reiterat sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei şi R. Moldova. Referitor la situaţia din Orientul Mijlociu, ministrul Emil Hurezeanu a salutat acordul de încetare a focului şi de eliberare a unui număr de ostatici, încheiat între Israel şi Hamas. A exprimat sprijinul pentru redesfăşurarea misiunii EUBAM Rafah, care va contribui la o ameliorare a situaţiei umanitare din Gaza. De asemenea, a accentuat importanţa unui dialog constant cu ambele părţi şi a exprimat sprijinul pentru organizarea Consiliului de Asociere UE-Israel, precum şi a dialogului politic la nivel înalt cu Autoritatea Palestiniană şi a reiterat sprijinul ferm pentru soluţia celor două state. Referitor la situaţia din Siria, ministrul român a accentuat necesitatea unei tranziţii politice paşnice şi incluzive, care să asigure integritatea teritorială a Siriei şi protejarea drepturilor fundamentale pentru toţi sirienii, inclusiv minorităţi etnice şi religioase. ”În aceeaşi măsură, a exprimat sprijin pentru o relaxare a sancţiunilor de o manieră graduală şi reversibilă în funcţie de evoluţiile din Siria”, precizează MAE. În ceea ce priveşte situaţia din Liban, a salutat alegerea unui nou preşedinte, respectiv desemnarea unui nou premier şi a exprimat sprijinul pentru consolidarea instituţională şi reconstrucţia ţării. Referitor la relaţia UE-SUA, a fost subliniată importanţa menţinerii unei relaţii transatlantice robuste, esenţială în actualul context geopolitic. UE trebuie să aibă o abordare coordonată în dialogul cu noua administraţie de la Washington, inclusiv din perspectiva asigurării unui sprijin transatlantic solid pentru Ucraina şi pentru creşterea rezilienţei Republicii Moldova. Cu privire la Republica Moldova, ministrul român a evidenţiat faptul că Rusia instrumentalizează energia pentru a-şi atinge interesele politice şi a menţionat sprijinul constant al României, atât prin furnizarea de energie electrică şi gaz, cât şi prin pledarea constantă, la nivelul UE, pentru creşterea sprijinului european şi al statelor membre pentru R. Moldova. A salutat anunţul Comisiei Europene privind acordarea unui sprijin financiar suplimentar de 30 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice. În marja CAE, ministrul afacerilor externe E. Hurezeanu a participat la o cină informală cu liderul opoziţiei belaruse, Sviatlana Tsikhanouskaya. A arătat că, asemenea alegerilor din 2020, scrutinul prezidenţial din Belarus de la 26 ianuarie 2025 nu poate fi considerat nici liber, nici democratic, nefiind întrunite cerinţele minime. A încurajat menţinerea unităţii opoziţiei belaruse în exil şi a evidenţiat implicarea activă a României în sprijinirea societăţii civile, a mass-media independente şi a opoziţiei politice belaruse. De asemenea, ministrul român a participat la un mic dejun informal privind ameninţările hibride cu care se confruntă Europa, în special din partea Rusiei, şi a avut un schimb de opinii cu omologii privind modalităţi de consolidare a acţiunii UE pentru prevenirea şi descurajarea acestora. Totodată, în marja CAE, ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a avut scurte întrevederi cu ministrul afacerilor externe al Regatului Ţărilor de Jos, Caspar Veldkamp, cu ministrul spaniol pentru afaceri externe, Uniunea Europeană şi cooperare, José Manuel Albares Bueno şi cu ministrul leton al afacerilor externe Baiba Braze. Discuţia cu omologul olandez Caspar Veldkamp s-a concentrat asupra importanţei unei cooperări cât mai strânse, prin intermediul autorităţilor competente, pentru soluţionarea furtului de la Muzeul Drents din Assen. Ministrul Hurezeanu a accentuat importanţa recuperării în cel mai scurt timp a exponatelor sustrase, evidenţiind relevanţa culturală şi istorică excepţională a acestora pentru patrimoniul românesc. Ministrul olandez Veldkamp a oferit asigurări privind sprijinul autorităţilor din Regatul Ţărilor de Jos pentru identificarea făptaşilor şi recuperarea tezaurului.
Hurezeanu a insistat, la Consiliul Afaceri Externe, asupra nevoia accelerării ritmului de acordare a sprijinului militar pentru Ucraina, precum şi necesitatea menţinerii presiunii asupra Rusiei
