Acesta își descrie parcursul vieții, evidențiind influența negativă a părinților săi și atracția către „anturaje toxice” care l-au îndepărtat de valorile sănătoase. De asemenea, el reflectează asupra serii fatidice care a precedat accidentul, împărtășind emoțiile și remușcările sale în momentul în care a realizat impactul devastator al acțiunilor sale.
Pascu a fost adus la instanță cu o dubă de la penitenciar, unde a predat scrisoarea instanței. Procurorii au solicitat pedeapsa maximă de 10 ani de închisoare, iar sentința urmează a fi pronunțată în curând, pe 31 ianuarie.
În scrisoarea sa, Pascu mărturisește că certurile dintre părinți și absența lor frecventă l-au afectat profund. Lăsat singur săptămâni în șir, dar cu resurse financiare nelimitate, el s-a refugiat în cercuri toxice, spune el:
„Cine sunt eu? Mă numesc Pascu Matei Vlad, m-am născut și sunt originar din București. Până la vârsta de 5 ani am fost crescut de bunici în târgoviște, apoi m-am întors în orașul meu natal, București, pentru a începe școala (…)”
„Școala primară a decurs destul de greu, deorece acasă eram martor a disputelor de dinaintea divorțului, iar la școală elev model, ceea ce m-a făcut să port un fel de mască în spațiul public pentru a ascunde suferința mea, deoarece divorțul alor mei a implicat conflicte deschise, poliție, protecția copilului.
Ajungând să stau chiar o zi într-un centru de plasament, în ciuda averii părinților de ordinul sutelor de mii de euro. Ceea ce a implicat ;i mai mult conflict ]n partajarea averii la care eu m-am simțit folosit”, scrie Vlad Pascu.
În aceeași scrisoare Pascu spune că era un elev bun, că a intrat al doilea la liceu, dar din cauza situației din familie a apucat pe drumuri greșite.
Pascu descrie cum a ajuns să fie disperat pentru validare, căutând să obțină acceptare prin intermediul exceselor expuse pe rețelele sociale.
„Și așa am căzut pradă unui anturaj ce urmează tiparul stereotipic în care este cool să te etalezi și să faci anumite extravaganțe și bineînțeles însoțite de prezența lor pe rețelele sociale, eu căutând, de fapt, în altă parte validarea de care aveam nevoie”.
„Drogurile, în ziua de azi, sunt mai accesibile decât băutura, la care ți se cere cartea de identitate pentru a demonstra că ești major”, mai scrie Pascu.
Despre seara în care s-a produs accidentul, el povestește că și-a petrecut timpul consumând substanțe alături de prieteni.
În ceea ce privește accidentul, spune că nicio secundă nu s-a gândit că a lovit un om. „Nu am crezut că am lovit o persoană până nu am văzut imaginile cu cei decedați”, a spus el.
„Datorită unei postări pe rețelele socioale am aflat de onomastica unei prietene ce avea cazare in localitatea Vama Veche. Am decis să mă deplasez cu mașina până acolo.
După ce ne-am plimbat cu Merecedesul, într-adevăr am depășit de câteva ori limita legală, am ajuns la cazare unde am prizat împreună cu ei de pe o farfurie ceva ce mi s-a zis ca este „ceva bun(…) M-am simțit amețit vreo 20-25 de minute, astea întâmplându-se la ora 23.30-00.00”.
