„Biserica binecuvântează orice practică medicală în vederea reducerii suferinței din lume, prin urmare și transplantul efectuat cu respect față de primitor și de donator, viu sau mort. (…) Biserica previne însă pe toți să înțeleagă transplantul ca pe o practică medicală menită înlăturării suferinței membrilor ei și nu ca pe una care să alimenteze ideea autonomiei vieții fizice și a eternizării acesteia, în detrimentul credinței în viața eternă (adevarata viata) și neglijându-se pregătirea pentru aceasta”, a transmis Patriarhia Română.
Reprezentanții BOR au precizat și faptul că decizia unei persoane de a-i fi donate organele, luată în urma unei informări corecte și a „unui consimțământ liber și independent de orice influență străină de conștiința sa, este în acord cu morala creștină.
Pe de altă parte, instituția și-a exprimat dezacordul față practici precum „tranzacții cu organe umane”, „exploatări a stărilor de criză și a vulnerabilităților potențialilor donatori”. De asemenea, Biserica nu poate fi de acord cu transplantul țesuturilor embrionare care comportă riscul afectării sănătății fătului și nici cu utilizarea pentru transplant a organelor nou-născuților acefali sau hidrocefalici. În egală măsură, nu poate fi de acord cu tendința unora de a deveni donatori de organe, cu condiția să fie eutanasiați”.
Totodată a fost subliniat și dezacordul față de persoanele care refuză donarea de organe sau acceptarea unui transplant: „Biserica nu poate încuraja negativismul nejustificat al altora – negativism care ar consta fie în refuzul donării de organe, fie în refuzul acceptării oricărei forme de transplant cum ar fi chiar și transfuzia de sange. Dacă viața aproapelui, cea fizică și cea duhovnicească, este garantată, nici un sacrificiu nu este prea mare, cu condiția să nu ucizi un om spre a promite sau a da viață altuia”.
