Ministerul Educaţiei a publicat Planul Strategic Instituţional 2024-2027, semnat în perioada Ligia Deca, care estimează un număr tot mai scăzut de elevi care vor participa la examenele naţionale. Documentul arată un număr mai mic cu trei mii de elevi a celor care ar trebui să susţină examenele naţionale în 2025 faţă de anul trecut, iar numărul scade şi pentru 2026 şi 2027.
Dacă în 2023 peste 345.000 de elevi erau înscrişi, pentru 2025 cifra scade la 302.000. În 2024, doar 271.000 de elevi au participat la Evaluare şi Bacalaureat, conform datelor oficiale. Ministerul Educaţiei nu menţionează în document şi care sunt motivele pentru care estimează că va scădea numărul de elevi care susţin examenele naţionale, scrie mediafax.ro.
„Cred că motivele sunt mult mai prozaice, dacă îmi pot permite să spun aşa. Este de fapt o constatare, nu mi se pare că este nici o strategie, nici un obiectiv. Asta este demografia în România. Numărul elevilor scade de la un an la altul. Iar în acest an, în 2025, în mod excepţional, la bacalaureat vom avea cea mai mică cohortă din istoria învăţământului, din istoria bacalaureatului, pentru că sunt cei care au făcut 13 ani de şcoală. E prima generaţie care a avut clasa pregătitoare. Iar atunci, la intrarea în clasa pregătitoare, s-au înscris mai puţini decât în anii următori, pentru că generaţia s-a împărţit în două. Puteau să se înscrie în clasa întâi sau în clasa pregătitoare. Deci există o explicaţie foarte logică pentru scăderea numărului în acest an 2025. Mai puţin elevi au intrat în clasa pregătitoare acum 13 ani şi, în plus, pe fiecare an, numărul de elevi scade de la un an la altul, pentru că asta este demografia.
Avem mai puţini copii şi această scădere se va vedea, de fapt, dacă ne uităm la câţi elevi se înscriu acum în anii de început a şcolii obligatorii, clasa pregătitoare, respectiv ulterior la liceu, numărul acesta va scădea în continuare. Este o constatare, nu poate fi o strategie, pentru că, evident, ministerul nu are cum să-şi dorească să scadă numărul celor prezenţi. Ar fi foarte bine dacă, între obiective, ar fi ca toţi aceşti 302.000 chiar se vor prezenta şi vor participa la evaluarea naţională şi vor avea rezultate bune şi la evaluarea şi la bacalaureat. Dar acolo trebuie intervenit. Obiectivul este să participe toţi. Câţi vor participa, vom vedea în iunie. Pentru că şi anul trecut doar 270 din 300 şi ceva de mii au participat. Deci nu cred că cifra în sine este problema. Este o constatare, cum spuneam. Reflectă realitatea din teritoriu. Atâţia copii sunt înscrişi în clasa 12 şi a 8-a în acest moment”, declară Radu Szekely, expert în educaţie, pentru un site de știri.
Aceste rapoarte arată absenteismul care rămâne ridicat la examenele naţionale.
„În primul rând, relevanţa evaluării naţionale ar trebui regândită. De ce avem nevoie de acest examen de etapă în cazul învăţământului obligatoriu? Atâta vreme cât el nu condiţionează decât repartizarea la un liceu sau altul, el devine, de fapt, un examen nu de evaluare naţională, ci un concurs de repartizare. Şi atunci, cei care nu doresc să participe la acest concurs, pentru că ori nu sunt motivaţi, nu-i interesează un liceu bun sau ştiu că nu au nicio şansă să ia, nu vor participa. Se autoscutesc de acest stres al unei competiţii care îi repartizează.
Din păcate, scopul iniţial, acela de a da o imagine clară a situaţiei în învăţământul românesc la finalizarea învăţământului obligatoriu, la acea vreme, de 9 ani, de la pregătitoare până la clasa 8-a, nu se îndeplineşte acest obiectiv în momentul de faţă. Majoritatea elevilor învaţă exclusiv la acele două discipline, dacă vor să intre la un liceu bun. Evaluarea naţională a fost deturnată oarecum şi regândită de către public, nu de către minister, ci de către public, într-un examen de repartizare. Deci, ce se poate face este să vedem în ce măsura acest examen mai este necesar în forma actuală, având în vedere că acum, conform legii, învăţământul este obligatoriu până la finalul clasei a 12-a”, încheie Szekely.
