Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) lansează un apel urgent către Guvernul României în ceea ce privește impactul „devastator” asupra industriei turismului pe care îl vor avea măsurile fiscale propuse prin „ordonanța trenuleț”, fără a fi însoțite de politici publice de compensare a impactului negativ și dezvoltare a turismului de incoming și susținere a investițiilor în domeniu.
„În timp ce țări din jurul nostru au o rezultate bune în ceea ce privește ponderea turismului în economia lor (Bulgaria, Ungaria, Croația, Polonia), ca urmare a unor investiții publice în infrastructură și promovare, a unei legislații suple și adaptate noilor dezvoltări – digitalizare, platforme online – și a creării cadrului pentru ca operatorii economici din turism să se dezvolte, România este codașă în acest clasament.
În ciuda tuturor insistențelor industriei turismului și a punerii la dispoziție din partea specialiștilor către toate formele de organizare pe care le-au avut autoritățile de reglementare din domeniu, turismul este codaș la împărțirea bugetului, are reglementări vechi și neadecvate și nu beneficiază de susținere optimă pentru promovarea internațională, lucru care a dus, conform BNR, pentru anul 2023, ca deficitul balanței comerciale din turism să fie de 3,694 miliarde de euro, în creștere față de 2022”, semnalează reprezentanții FIHR într-o Scrisoare deschisă adresată Guvernului României.
Aceștia subliniază că, la nivel economic, se simte deja scăderea consumului, repercusiunile instabilității prin scăderea ratingului de țară de către Fitch Ratings, în contextul în care la granițele României are loc în continuare un război, promovarea internațională se limitează la mici campanii și participări la târguri și acestea în pericol de anulare din cauza diminuării și lipsei bugetului pe anul 2025.
„Nu putem să ne așteptăm la îmbunătățiri în ceea ce privește acest domeniu fără schimbări de strategie. Intrarea României în spațiul Schengen ar trebui să crească numărul turiștilor care vizitează România, dar, din pacate, nu ne promovăm suficient și nu avem un sistem de monitorizare a circulației turistice, din lipsa unei legislații adecvate și a platformelor de raportare. În contextul preocupărilor legate de reducerea cheltuielilor bugetare, ar trebui să se aibă în vedere acele domenii care au potențial să ducă la creșterea veniturilor la bugetul de stat, iar prin atuurile sale, prin complexitatea de forme de turism care pot fi practicate în România, turismul poate să fie unul dintre aceste domenii. Procentul actual reprezentat de sectorul turism în PIB este sub potențial, iar el nu poate crește fără investiții și fără promovarea imaginii României în exterior, în contextul în care țările din jur investesc bugete mult mai mari pentru promovarea lor între destinațiile turistice ale lumii”, susțin hotelierii.
Ads
În acest sens, FIHR solicită adoptarea de urgență a unor măsuri precum alocarea unui buget anual de promovare a României ca destinație turistică în cuantum de 10% din sumele economisite din eliminarea voucherelor de vacanță (cu un impact semnificativ de până la 30% din piață), pentru a înlocui deficitul de turism intern creat și pentru atragerea de turiști străini, ducând, astfel, și la o diminuare a deficitului comercial din domeniu, actualizarea legislației care să permită realizarea de bugete multianuale, fără de care în fiecare an participarea la evenimentele de început de an (târguri internaționale sau alte manifestări sunt puse sub semnul întrebării și, de multe ori, anulate), precum și OPANT nr.65/ 2013, inclusiv clasificarea apartamentelor și standardele ocupaționale și digitalizarea raportărilor – crearea de platforme pentru raportarea datelor, monitorizarea circulației turistice, statistici, colectarea rapoartelor de la platformele online, respectiv evidențierea aportului în PIB.
Ads
Alte măsuri solicitate de reprezentanții industriei hoteliere vizează susținerea investițiilor în turism – politici publice direcționate spre diminuarea sezonalității, dezvoltarea turismului balnear și eco-turismului, crearea unui OMD Național – Organizație Națională de Management al Destinației și alocarea unui buget multianual adecvat, precum și predictibilitatea modificărilor fiscale, asigurarea competitivității în context regional și asigurarea condițiilor de concurență loială – menținerea TVA și a cotelor de impozitare pentru activitățile din turism, care au trecut deja prin două modificări succesive (2023 și 2024) de majorare a TVA și impozitului pe profit, precum și pentru competitivitate la nivel regional, dezvoltarea și implementarea unui cadru legislativ în România, care să reglementeze din punct de vedere fiscal activitățile de închiriere pe termen scurt în scop turistic (short-term rentals) ale persoanelor fizice / juridice, cu impact pozitiv asupra atragerii de venituri la bugetul național și la bugetele locale, transpunerea regulamentelor europene, pentru solicitarea/obținerea raportărilor de la platforme online de rezervări, monitorizarea circulației turistice și a operatorilor economici care prestează activități economice în domeniul turismului.
Ads
„Aceasta duce la creșterea conformării și controlului, creșterea bazei de impozitare, plata TVA, alte impozite și taxe, taxa de promovare turistică pentru rezervările preluate prin platforme”, se menționează în Scrisoarea deschisă.
Totodată, hotelierii cer susținerea proiectelor privind atragerea de resurse umane și creșterea competențelor acestora, implementarea de măsuri pentru atragerea și menținerea angajaților în domeniu prin educație (pregătirea profesională continuă, actualizarea standardelor profesionale și ocupaționale), prin facilități fiscale pentru agenții economici care angajează tineri, pentru pregătirea vocațională/ profesională a acestora, prin dezvoltarea și recunoașterea micro-acreditărilor și a platformelor online de pregătire specifice domeniului ospitalității
„În concluzie, în lipsa preluării acestor demersuri necesare, putem anticipa pe termen mediu și lung perpetuarea unor situații care frânează dezvoltarea sectorului turism, precum: Statistici incorecte și incomplete legate de circulația turistică din România, ce vor face imposibilă stabilirea unor politici publice și bugetare adecvate, cu un mix optim și coerent de acțiuni de promovare a turismului din România; Dispariția investițiilor în turismul reglementat organizat în hoteluri, având in vedere presiunea fiscală și cea de autorizare/raportare existentă în prezent pentru proprietarii și operatorii de unități reglementate; Menținerea unei economii gri, risc crescut de incidente și un număr crescut de tineri „șomeri” care câștigă din „economia participativă”, în condițiile lipsei reglementării activităților de închiriere pe termen scurt în scop turistic, cu efecte în gradul redus de încasări bugetare și în lipsă de control; Înrăutățirea calității serviciilor oferite în domeniul ospitalității, cu efecte asupra reputației destinațiilor turistice din România, în contextul ignorării măsurilor de atragere și profesionalizare a personalului activ în toate unitățile care oferă servicii de cazare și alimentație publică (atât hoteluri, restaurante, obiective turistice, cât și apartamente de închiriat); Deteriorarea infrastructurii turistice și irosirea potențialului turistic al României pe termen mediu și lung”, semnalează reprezentanții FIHR.
