Într-o emisiune din 2005, Soros spunea că venit în România cu primul avion care a aterizat în București după Revoluție. Analiza jurnaliștilor americani arată că Soros ar fi oferit Grupului pentru Dialog Social un milion de dolari cu care să construiască o rețea favorabilă de organizații neguvernamentale în România. GDS i-a pus la dispoziție spații din clădire, grupul video și alte facilități fiind în folosința acestuia, în primă instanță.
„Am venit aici după înlăturarea lui Ceaușescu, în ianuarie 1990, cred că am sosit cu primul avion civil care a aterizat în București, încă mai erau soldați aliniați pe drumul spre oraș. Îmi amintesc că era zăpadă, România se mai afla încă în stare de criză, dar revoluția era deja terminată”, spunea George Soros într-un interviu cu Robert Turcescu.
Jumătate de an mai târziu, Soros a fondat, în România, Fundația Soros – o organizație neguvernamentală cu un buget inițial anual de 1,5 milioane de dolari. Legătura dintre GDS și Fundația Soros a fost făcută de Alin Teodorescu, sociolog, care a intrat în PCR chiar în 1989, deși fusese anchetat și a trebuit să scrie sute de pagini de note informative. A fost primul președinte al GDS și, în același timp, președinte al Consiliului Fundației Soros între 1990-1996.Până spre finele anilor ’90, Fundația Soros a fost singura organizație neguvernamentală din România care primea fonduri externe. În următorii 4 ani, Soros a investit în scrierea și publicarea de manuale școlare prin intermediul Ministerului Educației. De la an la an, sumele investite de el prin Fundația Soros au crescut și au ajuns la 10 milioane de dolari anual pe la mijlocul deceniului.
Atacul murdar al soroșiștilor de adresa Realitatea Plus continuă. Andrei Caramitru amenință cu închiderea postului și trimiterea „la bulău” a lui Călin Georgescu și Anca AlexandrescuDupă înlocuirea lui Alin Teodorescu din funcția de președinte, în anul 1997 Fundația Soros și-a schimbat numele, devenind Fundația pentru o Societate Deschisă, un nume similar cu cel al organizației-mamă din Statele Unite, Open Society Foundation. Bugetul anual al Fundației a crescut la 12 milioane de dolari. Mare parte din fondurile Fundației au fost folosite pentru a selecta și a finanța educația unor tineri români în universități occidentale, cât și la Universitatea Centrală Europeană de la Budapesta. Singurele condiții impuse de Soros acestor studenți a fost ca la terminarea studiilor să revină în România și să devină activi în viața socială și politică a țării.
„Așa este, însă în România lucrurile stau astfel, unii dintre candidați au devenit oameni foarte puternici, Monica Macovei, de exemplu, a devenit Ministrul Justiției. Renatte Webber, consilier prezidențial, Alina Mungiu conduce unul dintre cele mai importante ONG-uri, Societatea Academică din România. Prin puterea pe care au obținut-o acești oameni se poate spune că influența dumneavoastră a crescut în România. Cred că acești oameni reprezintă exact lucrurile în care ei cred. Ei nu sunt agenții mei. Nici măcar nu pot vorbi cu majoritatea, poate doar ocazional. M-am întâlnit totuși cu câțiva și am fost chiar impresionat și bucuros să văd că sunt activi în cadrul guvernului”, mai spunea Soros in interviul mentionat.
Soros a continuat să crească sumele alocate pentru scopuri ideologice în România, la începutul anului 2000 FSD având un buget anual de 16 milioane de dolari. În același an, 2000, FSD s-a divizat în 12 grupuri separate, ele însă funcționând sub tutela unei organizații de tip umbrelă numită Soros Open Network – România. Articolele publicate de presa americană dezvăluie tranziția treptată a organizațiilor lui Soros de la un activism strict civic la unul politic. Potrivit Capital Research Center, Soros și organizațiile pe care le-a plătit el în România au finanțat mișcarea civică împotrivă proiectului minier de la Roșia Montană. O organizație similară cu cele ale lui Soros, Charles Stewart Mott Foundation, din Michigan, a contribuit, afirmă CRC, cu 426.800 de dolari, la activitățile lansate împotrivă proiectului Roșia Montană. Fondurile au fost folosite pentru propagandă, angajarea jurnaliștilor și influențarea mass-media și a publicului împotriva proiectului. În iunie 2006, Soros a anunțat că este împotriva proiectului Roșia Montană și că va folosi „toate metodele legale și civice pentru stoparea lui“.
La nivel politic, Soros a început să înregistreze succese în România după alegerile din 2004. În 1990, Sandra Pralong a demisionat din funcția de ofițer de presă de la publicația americană Newsweek și a devenit primul director executiv al Fundației Soros în România. A fost consilieră a președintelui Constantinescu și astăzi e consilieră a președintelui Iohannis. Alin Teodorescu a fost între anii 2000 și 2004 șef de cabinet al prim-ministrului Adrian Năstase, iar în 2004 a intrat în Parlament.Renate Weber a fost liderul Consiliului Director al Fundației Soros din România între 1998 și 2007. Din 2004, a fost consiliera președintelui Băsescu în domeniul legislativ și constituțional, iar în noiembrie 2007 a intrat în Parlamentul European, iar în prezent este Avocat al Poporului.Renate Weber este împreună cu Levente Salat și Andrei Pleșu, membră în Consiliul Fundației. Aceștia au preluat prerogativele fondatorului Fundației și sunt numiți pe viață.Criza economică începută în 2008 l-a constrâns pe Soros să canalizeze 100 milioane de dolari pentru combaterea „populismului“ în Europa de Est, inclusiv în România. Într-un articol din Financial Times, Soros a numit atunci populismul din Europa de Est drept „xenofobic și de extremă-dreapta“.După 2012, sumele investite anual de Soros în România au început să scadă. A fost însă doar o schimbare în strategie, și nu de obiectiv. George Soros a continuat să canalizeze fonduri în România, dar printr-o structură nouă, numită Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.
Călin Georgescu, acuzații dure la adresa lui Soroș: „Vrea să ne cumpere pe nimic”. Apelul făcut către partidele suvernaisteDin cele 12 organizații neguvernamentale care formau la început Fundația pentru o Societate Deschisă s-au format ulterior alte zeci de ONG-uri care militează pentru George Soros.George Soros și-a creat o rezervă de cadre extrem de bine pregătite, după ce a finanțat bursele elitelor din universități în perioada anilor 1990. Într-un interviu din 1995, George Soros a oferit două motive pentru care finanțează masiv fundațiile din estul Europei: „Cred în principiile unei societăți deschise și îmi permit financiar să fac asta. Admit că nu sunt un om obsedat de detaliile organizării. Dar îmi rezerv dreptul de a formula strategia organizației“. Întrebat ce anume fac organizațiile sale, Soros a răspuns: „E imposibil de spus. În fiecare țară am identificat un grup de oameni, unele personalități, altele mai puțin cunoscute, care îmi împărtășesc credința într-o societate deschisă, iar apoi le-am dat sarcina să stabilească prioritățile“.
„Eu însumi am luat ca 1000 mii de oameni de la fundația Soros, nu aveam banii ăia în anii 90”, spunea Nicușor Dan, în urmă cu 8 ani:
Monica Macovei a devenit unul dintre numeroșii specialiști din Europa de Est care au beneficiat de filantropia americană, finanțată în special de miliardarul George Soros, cu scopul „dezvoltării democrației“ în această regiune. În 1992, Macovei a primit o bursă completă la Universitatea Central Europeană din Budapesta a lui George Soros, instituție creată de acesta cu un an în urmă, ca o platformă pentru diseminarea ideologiei sale. Macovei a absolvit doi ani mai târziu, cu un master în Drept.Atunci când Monica Macovei a primit, în 2004, un telefon de la președintele Traian Băsescu pentru a prelua Ministerul Justiției, ea s-a consultat, printre alții, și cu o prietenă apropiată, Alina Mungiu-Pippidi, care conducea un ONG finanțat de George Soros.
Donald Trump Jr., atac vehement la adresa deciziei CCR de anulare a alegerilor prezidențiale: „O altă încercare soroșist-marxistă de a manipula rezultatul și de a nega voința oamenilor. Ea va pierde și ei știu asta”Mungiu-Pippidi, care a predat mult timp la universități din Ivy League, și-a încercat talentul și în dramaturgie. Piesa care a produs cel mai mare scandal a fost „Evangheliștii“, care a prezentat o variantă pornografică și balcanizată a Evangheliei.Întrebată la TVR, în 2011, cum comentează rata scăzută de condamnare a cazurilor instrumentate de DNA, Monica Macovei a aruncat vina pe judecătorii corupți, care nu își îndeplinesc datoria. „Există judecători care emit mandate de arestare. Bravo lor! Există judecători care stabilesc condamnări. Bravo lor! (…) Acesta e motivul pentru care am intrat în Uniunea Europeană, să jucăm după reguli. După regulile lor!“. „Deci nu după regulile noastre?“, a întrebat-o atunci realizatoarea emisiunii, fără să primească răspuns de la Monica Macovei.George Soros, ca un investitor înțelept, avut la un moment dat ține o listă de nume ale parlamentarilor europeni care îi erau favorabili. George Soros scrie despre Renate Weber că este o „suporteră hotărâtă a Societății Deschise“, pe Cristian Preda îl considera un „progresiv timid“, iar pe Monica Macovei o caracteriza drept „o progresistă absolută, un aliat indiscutabil al valorilor Societății Deschise“.Politicianul Mihail Neamțu a scris pe blogul său că fostul ministru al justiției a fost la nunta filantropului în anul 2013.
Am aflat „pe surse” că Monica Macovei a participat și la ultima nuntă privată a lui George Soros, întrupând cu eleganță principiul sacrosanct al separației între politică și bani. Câtă distanță între un fost procuror al Republicii socialiste și un magnat anchetat pentru fraude financiare!, scris Mihail Neamțu pe blogul său.
Cum a ajuns Coldea consilierul premierului Albaniei: dezvăluiri explozive despre filiera Macovei-Soros – PRESĂMiliardarul George Soros era informat direct de către Monica Macovei despre protestele declanșate de adoptarea ordonanței 13. Fostul ministru al justiției ar fi mers în luna martie a anului 2017 la New York pentru o întâlnire cu filantropul.
„Era o seară de martie în 2017 când, într-un aeroport aglomerat din New York, m-am trezit umbrit de silueta unui europarlamentar român – persoană publică recunoscută la Bruxelles pentru „lupta anticorupție” și integritate. Răspunsul a venit prompt: „Sunt aici la invitația lui George.” Surprins de nonșalanța replicii, am ținut să verific: „George Soros?” „Da, am fost chemată să discutăm despre protestele din România.” […] Niciun om inteligent nu traversează oceanul doar pentru niște povești la cafea. Dialogurile între politicieni și miliardari sunt rareori triviale și foarte adesea strategice”, a dezvăluit Mihail Neamțu.
Analiza Capital Research arată cum „ONG-urile fondate de Soros și aliații acestora din Occident au făcut presiuni pentru realizarea unor revoluții anti-democratice în Europa de Est“. Autorii consideră că „aliații-fantomă ai lui Soros din România au încercat, cu încăpățânare, să dea jos Guvernul de la București, cu sprijinul ONG-urilor americane de extremă-stânga, al mass-media occidentale și al Departamentului de Stat de pe vremea lui Barack Obama“.Autorul Capital Research Center se întreabă apoi cum au reușit 60.000 de protestatari bine organizați să dea jos guvernul unei țări de 20 de milioane de locuitori, și consideră că totul a început cu incendiul de la Colectiv. La scurt timp după demisia Guvernului Ponta, președintele Klaus Iohannis și-a atribuit victoria.
Doar două zile mai târziu, primul sondaj de opinie de după tragedia de la Colectiv a arătat o ruptură serioasă între protestatarii din stradă și restul populației. Numai 7% din respondenți considerau Guvernul responsabil pentru tragedie și doar 12% acuzau clasa politică, în timp ce 69% dintre respondenți considerau răspunsul Guvernului la tragedie drept potrivit.
Cozmin Gușă, dezvăluirile care dinamitează Grupul de la Monaco: cine coordonează, de fapt, România
