Solicitarea are ca obiect „suspendare executare act administrativ”, reclamant fiind Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice – APALP, iar pârâţi sunt Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul de Interne – DGIPI.
APALP susţine într-un comunicat de presă că a cerut judecătorilor suspendarea notelor şi rapoartelor de informare ale instituţiilor membre ale CSAT, care au participat la şedinţa din 28.11.2024.
„Pentru informarea opiniei publice, arătăm că aceste Note şi rapoarte întocmite de instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale (SRI, DGPI, STS, SIE) au fost declasificate şi ar fi arătat că rezultatul procesului electoral ar fi fost afectat sau influenţat. În cererea de chemare în judecată am arătat că documentele pentru care am solicitat suspendarea sunt acte administrative emise cu exces de putere, instituţiile emitente acţionând cu scopul clar de a influenţa voinţa alegătorilor şi implicit rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României, nefiind acte legal emise în exercitarea competenţei de apărare în domeniul securităţii naţionale. Cererea a fost introdusă înainte de a interveni decizia şi comunicatul Curţii Constituţionale a României de anulare a alegerilor”, susţine Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice.
În opinia asociaţiei, aceste documente trebuiau emise şi ulterior declasificate şi prezentate opiniei publice după alegeri şi doar dacă acestea cuprindeau o analiză obiectivă şi imparţială asupra tuturor candidaţilor.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro.
De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/stopeze sprijinul pentru Ucraina.
