„Constituţia scrie că mandatul preşedintelui este de cinci ani. Asta înseamnă că expiră mandatul preşedintelui Iohannis pe 21 decembrie. Următorul articol scrie aşa; „Mandatul preşedintelui se termină în momentul în care noul preşedinte depune jurământul”. Aici se bat cap în cap cele două alineate din Constituţie. Şi al treilea alineat spune că se poate prelungi mandatul preşedintelui în caz de război, în caz de stare de urgenţă. Deci eu cred că nici măcar nu trebuie să ne gândim la al treilea alineat”, a declarat Kelemen Hunor pentru Agerpres.Preşedintele UDMR consideră că interpretarea primelor două articole referitoare la mandatul preşedintelui ar trebui făcută de Curtea Constituţională.
Kelemen Hunor, după aflarea deciziei CCR: ”Preşedinţia, Procuratura, Serviciile de informaţii trebuie să vină cu mai multe informaţii”„Curtea Constituţională trebuie să ne spună exact cum trebuie să citim, cum trebuie să interpretăm primele două articole. Dacă preşedintele nu poate să rămână – preşedintele actual – atunci, sigur, noul preşedinte al Senatului va crea funcţia interimar pe o perioadă determinată. Dacă poate să rămână Iohannis atunci, sigur, până la alegerile prezidenţiale, poate să rămână el. Dar eu exclud dar treia variantă. Aia nu se poate. Asta ar însemna că România a ieşit din lumea democratică”, a transmis liderul UDMR.Constituţia prevede, la articolul 83, următoarele: (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. (2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales; (3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Partidul DREPT cere anularea alegerilor PARLAMENTARE: „Implicarea Rusiei a fost recunoscută oficial”
