În cursa pentru un fotoliu de parlamentar în cele 42 de circumscripții intră anul acesta peste 10.000 de persoane.
Cei mai mulți candidați pentru Senat și Camera Deputaților – 639 – vin de la Partidul Social Democrat (PSD). 636 de persoane candidează din partea partidului SOS România, 630 din partea Partidului Național Liberal (PNL).
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are 621 de candidați, Forța Dreptei – 619, iar Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) – 596. Alți 589 de candidați vin din partea Uniunii Salvați România (USR).
În total, au depus candidaturi 31 de formaţiuni politice, la Senat și 50 la Camera Deputaților.
În Camera Deputaților vor fi 329 de aleși. În Senat – 136.
Alegeri parlamentare 2024. Ce salariu, atribuții și avantaje suplimentare are un parlamentarCe rol are Parlamentul?
Principalul rol al Parlamentului este de autoritate legiuitoare a țării.
În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată (care ia în discuție un proiect de lege). În toate celelalte cazuri, Senatul preia această sarcină. Ca o lege să fie adoptată, are nevoie de votul ambelor camere.
Și tot Constituția României stabilește, la articolul 65, când se întrunesc cele două camere în ședință comună. Altfel, parlamentarii dezbat în ședințe separate ale celor două camere.
Când se întrunesc în ședință comună, parlamentarii au altă sarcină decât dezbaterea și adoptarea noilor acte legislative.
Parlamentul numește șefii de servicii secrete, judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, conducerile televiziunii publice și radioului, votează Guvernul și programul de guvernare.
Și dacă tot validează Guvernul, tot Parlamentul îi poate demite pe miniștri prin mecanismul de moțiune simplă. În cazul Executivului, e vorba de moțiune de cenzură.
Parlamentul are și atribuții internaționale: ratifică tratate internaționale și poate adopta decizii referitoare la politica externă a țării, având un rol important în relațiile cu alte state și organizații internaționale.
Cine poate depune la Parlament inițiative legislative? Iată ce spune Constituția:
Art. 74 – Iniţiativa legislativă(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către camera competentă să îl adopte, ca primă cameră sesizată.(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi camerei competente să le adopte, ca primă cameră sesizată.
Președintele României
Deși președintele nu poate avea direct o inițiativă legislativă, el poate solicita Parlamentului să dezbată anumite probleme de interes național sau să organizeze referendumuri pe teme majore, influențând astfel procesul legislativ.
Proiectul de lege inițiat de unul dintre actorii menționați de Constituție ajunge în camera din Parlament potrivită cu obiectul actului legislativ. De aici, ajunge pentru dezbatere la comisii și, foarte important, i se aduc amendamente – modificări ale textului inițial sau adăugiri etc.
Odată ieșit de la comisii, proiectul de lege merge în plenul camerei sesizate pentru vot. După ce primește aprobare uneia dintre camere, e obligatoriu ca legea să ajungă la vot și în cealaltă cameră.
Când proiectul a obținut majoritatea voturilor în ambele camere ale Parlamentului, legea e trimsă președintelui, pentru promulgare. Ce înseamnă majoritatea voturilor depinde de tipul de lege.
Excepție face cazul în care actul normativ e atacat la Curtea Constituțională. Adică trebuie verificat dacă intră sau nu în contradicție cu legea supremă.
Cine poate ataca o lege la Curtea Constituțională?
Presedintele, Guvernul, Înalta Curte de Casație si Justiție, unul dintre președinții celor două camere ale Parlamentului, Avocatului Poporului sau minimum 50 de deputati, respectiv 25 de senatori.
Dacă și acest pas e trecut cu brio, legea ajunge pe masa președintelui pentru promulgare. Care, conform aceleiași Constituții, are dreptul de a trimite legea înapoi la Parlament, pentru revizuire, dar doar o singură dată. Și se reia procesul legislativ, scrie romania.europalibera.org.
Ultimul pas, după promulgare, înseamnă publicarea în Monitorul Oficial. De regulă, legea intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial, dacă nu este specificată o altă dată în textul ei. Există însă și legi care pot prevedea o dată de intrare în vigoare diferită, mai îndepărtată (de exemplu, o lună sau un an de la publicare), pentru a permite instituțiilor și cetățenilor să se adapteze la noile reglementări.
