Echipa de cercetători, formată din 18 specialiști români, a efectuat cercetări în cadrul lucrărilor de reabilitare a Stadionului Municipal din Mangalia, dar și în urma unor săpături arheologice din zonă. În timpul acestor activități, cercetătorii au descoperit sedimente marine și un strat arheologic datând din perioada otomană, care au oferit indicii importante pentru concluziile studiului.
Descoperirea unor mișcări tectonice neprevăzute
Potrivit cercetătorilor, în urma analizării sedimentelor și a materialului arheologic, a reieșit că, în urmă cu aproximativ 200-300 de ani, regiunea a experimentat o scufundare sub nivelul mării, permițând acumularea sedimentelor marine. Aceste sedimente, care pot ajunge până la 4 metri grosime, au fost urmate de o ridicare a terenului, care a ajuns la aproximativ 10 metri deasupra nivelului mării, așa cum se prezintă acum zona respectivă.
Inițial, cercetătorii au luat în calcul diverse explicații pentru acest fenomen, inclusiv activități umane sau chiar un tsunami. Însă, în urma analizelor, s-a concluzionat că cea mai plauzibilă ipoteză este aceea a unei mișcări tectonice semnificative. Aceste mișcări tectonice verticale de amploare mare contrazic ipoteza conform căreia Dobrogea ar fi o regiune tectonic stabilă, lipsită de riscuri seismice notabile.
Un impact semnificativ asupra viitorului regiunii
Descoperirea cercetătorilor poate schimba perspectivele asupra dezvoltării infrastructurii în Dobrogea, o zonă care este, în prezent, un pol important de investiții. De exemplu, centrala nucleară de la Cernavodă, aflată pe țărmul Mării Negre, beneficiază de stabilitatea tectonică a regiunii, iar această concluzie ar putea modifica planurile de dezvoltare pe termen lung.
De asemenea, studiul aduce noi informații valoroase despre evoluția schimbărilor nivelului Mării Negre, precum și despre modul în care au fost influențate cetățile grecești antice de pe litoralul dobrogean. Dr. Virgil Drăgușin, coordonatorul echipei de cercetători și specialist la Institutul de Speologie Emil Racoviță al Academiei Române, a explicat că ridicarea terenului în zona Mangalia se poate explica printr-o mișcare tectonică importantă.
„Cum au ajuns aceste sedimente la o înălțime de aproape 10 metri deasupra mării? Zona cercetată a coborât sub nivelul mării, probabil din cauza unei mișcări tectonice, iar această scufundare a fost umplută cu nămoluri și nisipuri. Locuitorii vechiului sat Mangalia au depozitat în această zonă diverse resturi, cum ar fi oase de animale, cochilii de midii, fragmente de vase, țiglă, cuie, lemn ars și bălegar. Ulterior, terenul a cunoscut o ridicare verticală semnificativă. Nu știm dacă aceste mișcări de coborâre și ridicare s-au produs într-o zi, câteva luni sau câțiva ani, dar cert este că ele au avut loc între 1670 și 1878, conform datării cu radiocarbon a resturilor vegetale și osoase și analizei materialului arheologic”, a adăugat dr. Drăgușin.
Deși cercetătorii nu pot stabili cu precizie dacă aceste mișcări tectonice au avut loc într-o perioadă scurtă de timp sau pe o durată mai lungă, datarea cu radiocarbon a resturilor vegetale și osoase sugerează că schimbările majore s-au produs între 1670 și 1878. Aceste descoperiri oferă o imagine mai clară despre dinamica geologică a regiunii și pun sub semnul întrebării concepțiile tradiționale despre stabilitatea tectonică a Dobrogei.
