În prognoza publicată în primăvara acestui an, Comisia estima că economia României va înregistra un avans de 3,3% în acest an, urmat de unul de 3,1% în 2025. În documentul publicat vineri, însă, CE precizează că ritmul de creştere a economiei româneşti va încetini până la 1,4% în acest an, urmând a accelera uşor până la 2,5% în 2025, potrivit Agerpres.
„Pe parcursul anului 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie. În acelaşi timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuţia negativă la creşterea PIB-ului a exporturilor, în timp ce creşterea investiţiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul preconizatelor măsuri de consolidare fiscală. Ca urmare, se estimează că avansul economic real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023. O revenire graduală a cererii externe şi a exporturilor, o nouă relaxare a condiţiilor financiare, consumul privat rezistent şi o accelerare a investiţiilor private vor duce la creşterea PIB-ului cu 2,5% în 2025 şi cu 2,9% în 2026”, subliniază Comisia Europeană.
DEFICITUL BUGETAR SE VA ACCENTUA, PE FONDUL CREȘTERII CHELTUIELILOR ȘI STAGNAREA COLECTĂRII
Pe de altă parte, conform noilor previziuni, deficitul guvernamental al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024 şi să rămână la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025. Comparativ, în primăvară, Bruxelles-ul estima că deficitul guvernamental ar fi urmat să ajungă la 6,9% din PIB în 2024 şi la 7% din PIB în 2025.
„Se estimează că deficitul guvernamental al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât cel din 2023 (6,5% din PIB). Deficitul peste aşteptări reflectă o creştere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor. De asemenea, reflectă o creştere uşor mai lentă a veniturilor din cauza activităţii economice mai slabe decât se aştepta. Deficitul este prognozat să rămână ridicat atât în 2025, cât şi în 2026. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor şi o creştere suplimentară cheltuielilor cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, faţă de 1,4% din PIB în 2022) sunt aşteptate să menţină creşterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat”, se arată în raportul publicat vineri de Executivul comunitar.
Comisia subliniază însă că această prognoză nu include impactul potenţialelor măsuri de reducere a deficitului asupra veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal şi structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie.
„Deocamdată, aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă. Cu toate acestea, ele au potenţialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute şi implementate corespunzător în contextul bugetului pentru 2025”, subliniază Comisia Europeană.
O veste bună este că inflaţia este aşteptată să continue să scadă în România, de la o medie de 10% în 2023, până la aproximativ 5,5% în 2024. Totuşi, presiunile asupra preţurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, pe fondul majorării salariilor şi pensiilor. Potrivit Comisiei Europene, indicele armonizat al preţurilor de consum va continua să scadă şi, în cele din urmă, va ajunge în intervalul ţintă al BNR, 2,5% plus/minus un punct procentual, însă abia la finalul lui 2026.
