Postul Crăciunului a fost instituit in sec. IV-V, deci mai târziu decât Postul Sfintelor Paști. Acest post îmbină pocăința cu milostenia si fapta buna ca noi sa devenim sălaș pentru Hristos. Nu întâmplator, prima sărbătoare mare din Postul Crăciunului este Intrarea Maicii Domnului in biserica, prăznuita pe 21 noiembrie, sărbătoare care ne descoperă ca Maica Domnului intra in templul din Ierusalim pentru a deveni ea însăși templu sau „biserica sfințită si rai cuvântător”.
Lăsata Secului pentru Postul Crăciunului – Postul Nașterii Domnului
Pe 14 noiembrie a fost Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului. Începerea postului este întotdeauna cu 40 de zile înainte de Crăciun.
Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, care sunt oricum zile de post, se lasă sec cu o zi mai devreme.
Pe 14 noiembrie, când Biserica îi prăznuiește pe Sfântul Apostol Filip și pe Sfântul Ierarh Grigorie Palama, este ultima zi în care creștinii pot mânca de dulce.
Postul Crăciunului este unul dintre cele patru mari posturi ale anului. Pe vremuri, postul Crăciunului era precedat de trei sâmbete ale morților, scrie Marcel Lutic în cartea sa, „Timpul Sacru”.
Până pe 21 noiembrie, de Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, și în perioada 20-24 decembrie postul devine mai aspru.
Tradiții și obiceiuri de Lăsatul secului
De Lăsatul secului, oamenii mănâncă produse lactate și diferite preparate pe baza acestora, precum și carne.
Pe vremuri, de Lăsatul secului se organizau petreceri mari în familie, iar apoi toate oalele se puneau cu gura în jos, pentru a nu intra în ele spiritele rele.
Mâncarea rămasă se arunca pe 15 noiembrie afară, spre răsărit, iar femeile se rugau ca păsările să nu le strice pământurile.
De Lăsatul secului, era obiceiul ca fiecare om să mănânce un ou, „pentru a fi gras și rotunjel ca oul”, mai scrie Marcel Lutic. Atunci când un copil strănuta, obiceiul cerea ca oamenii să-i dea în dar o vită, pentru a avea „parte și noroc la vite”.
Fetele singure din Banat adunau în fiecare zi a postului o surcică. Cu acestea fierbeau pe 24 decembrie crupe fără sare, care erau puse pe masă, pentru ca seara umbra ursitului lor să aibă ce mânca, mai scrie Marcel Lutic.
Superstiții sttrăvechi de Lăsatul Secului
Se spune că dacă pieptul găinii gătite de Lăsatul Secului 2023 este mare şi gras, atunci iarna va fi geroasă. În schimb, dacă pieptul este mic, vom avea o iarnă blândă.
Un alt obicei de Lăsatul Secului este ca toate oalele să fie poziţionate cu gura în jos pentru a proteja casa de boli și necazuri.
În unele regiuni ale ţării, de Lăsatul Secului, oamenii obişnuiesc să împartă alimente pentru sufletul celor adormiţi.
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri de Lăsatul Secului este organizarea şezătorilor, care încă se mai practică în unele sate.
Zilele cu dezlegare la pește din Postul Crăciunului 2024 sunt:
– joi, 21 noiembrie– sâmbătă, 23 noiembrie– duminică, 24 noiembrie– luni, 25 noiembrie– sâmbătă, 30 noiembrie– duminică, 1 decembrie– marți, 3 decembrie– joi, 5 decembrie– vineri, 6 decembrie– sâmbătă, 7 decembrie– duminică, 8 decembrie– joi, 12 decembrie– sâmbătă, 14 decembrie– duminică, 15 decembrie
Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri se sărbătoreşte un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, se poate mânca untdelemn şi se poate bea vin; iar dacă va cădea hramul bisericii sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se poate mânca şi peşte.
