Vârfurile celui mai înalt munte din Japonia sunt, de obicei, acoperite de zăpadă la începutul lunii octombrie, însă de marți vârful a rămas fără zăpadă, trăgând un semnal de alarmă cu privire la impactul crizei climatice asupra unuia dintre cele mai iubite monumente ale țării.
Prima cădere de zăpadă semnalează sosirea iernii. Urmează sezonul estival de alpinism, care în acest an s-a încheiat la 10 septembrie.
Pe Fuji, ninsorile încep să se formeze, în medie, pe 2 octombrie, iar anul trecut s-a înregistrat pe 5 octombrie, potrivit agenției meteorologice japoneze – deși postul public de televiziune NHK a raportat că cea mai mare parte s-a topit la începutul lunii noiembrie din cauza temperaturilor ridicate.
Biroul meteorologic local Kofu din Japonia, care a anunțat prima ninsoare pe Fuji în fiecare an de la înființarea sa în 1894, nu a făcut încă acest lucru în acest an, invocând vremea neobișnuit de caldă.
„Din cauza faptului că temperaturile ridicate din Japonia au continuat încă din vară și pentru că a plouat, nu a fost nicio ninsoare”, a declarat marți pentru CNN Shinichi Yanagi, ofițer meteorolog la biroul Kofu.
Lipsa zăpezii de la 31 octombrie bate recordul precedent de 26 octombrie, stabilit în 1955 și 2016, a spus el.
Japonia a înregistrat în acest an cea mai călduroasă vară de când au început statisticile în 1898, a anunțat în septembrie Agenția Meteorologică.
Temperatura medie din iunie până în august a fost cu 1,76 grade Celsius peste nivelul normal, depășind recordul anterior de 1,08 grade stabilit în 2010, a precizat agenția.
Japonia a rămas neobișnuit de caldă în toamnă, cel puțin 74 de orașe înregistrând temperaturi de 30 de grade Celsius (86 de grade Fahrenheit) sau mai mari în prima săptămână din octombrie, potrivit analizei grupului de cercetare non-profit Climate Central.
Căldura neobișnuită din octombrie cu care s-a confruntat Japonia a fost de trei ori mai probabilă din cauza crizei climatice, a constatat Climate Central.
Căldura extremă din vara japoneză nu a fost un eveniment local. Vara aceasta a depășit recordurile globale de căldură pentru al doilea an consecutiv, iar 2024 este pe cale să devină cel mai cald an din istoria înregistrată.
Modelul climatic natural El Niño a contribuit la creșterea temperaturilor, precum și factorii de origine umană, cum ar fi arderea combustibililor fosili – principalul motor al crizei climatice.
Oamenii de știință au avertizat de mult timp că lumea trebuie să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade peste nivelurile preindustriale pentru a evita cele mai catastrofale efecte ale schimbărilor climatice.
Un nou studiu realizat în ianuarie a arătat că, în ultimii 40 de ani, criza climatică a redus stratul de zăpadă în cea mai mare parte a emisferei nordice.
Căderea târzie a zăpezii pe Muntele Fuji ar putea fi un indiciu îngrijorător al direcției în care se îndreaptă lumea, iar iernile mai calde având un impact asupra zăpezii, turismului, economiilor locale, aprovizionării cu alimente și apă și chiar alergiilor.
Aflat între prefecturile Yamanashi și Shizuoka din Japonia, Muntele Fuji, cu o înălțime de 3 776 de metri, face parte din patrimoniul mondial UNESCO și este un simbol al Japoniei.
De obicei, este acoperit de zăpadă în cea mai mare parte a anului, până când se deschide sezonul anual de alpinism în iulie, primind milioane de vizitatori dornici să urce pe vârf sau să privească răsăritul de pe faimoasele sale pante.
În ultimii ani, muntele a suferit din cauza turismului excesiv, iar oficialii japonezi au declarat anterior pentru CNN că vizitatorii aruncau gunoaie, suprasolicitau toaletele și făceau drumeții în echipament necorespunzător, ceea ce a dus la accidente sau răniri.
În iulie, autoritățile au implementat o taxă turistică și au pus în aplicare noi reglementări pentru a gestiona mulțimile. Acum, alpiniștii trebuie să plătească 2 000 de yeni (12,40 $) de persoană, cu un maxim zilnic de 4 000 de alpiniști pe zi.
