Recent, ONU a lansat un nou avertisment că dacă nu se vor lua măsuri drastice temperatura globală va creşte cu peste 3 grade până la sfârşitul acestui secol.
„Aproape jumătate din zilele anului au depăşit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, semnalând direcţia alarmantă în care se îndreaptă climatul, cu impact profund asupra ecosistemelor şi societăţii. România resimte deja aceste schimbări prin intensificarea valurilor de căldură în ultimele şapte decenii. Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa acestora au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul şi estul ţării peste 25-30 de zile. Proiecţiile indică o continuare a acestui trend până la sfârşitul secolului, afectând sănătatea publică şi economia”, menţionează autorii raportului citat de news.ro, într-un rezumat al lucrării.
Potrivit fizicianului Bogdan Antonescu, unul dintre autorii raportului despre schimbările climatice din România, creşterea temperaturii medii globale cu aproximativ 1.2 grade Celsius, fără precedent, a dus la schimbarea caracteristicilor valurilor de căldură.
„Comparativ cu perioada pre-industrială, valurile de căldură sunt astăzi mai frecvente, mai intense, au o durată mai mare şi un impact social şi economic semnificativ în climatul actual. Acest impact va continua să crească odată cu creşterea temperaturii medii globale. Vom avea un stres termic mai pronunţat, mai multe decese şi pierderi economice din ce în ce mai mari. Prin impactul lor actual, valurile de căldură ne arată foarte clar că e nevoie urgentă de măsuri pentru reducerea concentraţiei gazelor cu efect de seră. Altfel, ne putem aştepta ca în 2050 în Bucureşti să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic să se dubleze faţă de 2023”, avertizează fizicianul.
Potrivit aceluiaşi document, pe lângă valurile de căldură, seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru România. Suprafeţele afectate de secetă moderată, severă şi extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018 – 2020 şi 2021 – 2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii şi securităţii alimentare. Tendinţa de aridizare continuă, influenţând profund ecosistemele şi producţia agricolă.
Alte fenomenele meteorologice extreme, arată specialiştii, precum furtunile severe, au devenit şi ele tot mai frecvente. Astfel, între 1940 şi 2023, s-a observat o creştere a condiţiilor favorabile producerii acestor evenimente, în special în estul şi nordul României.
„Proiecţiile pentru 2025-2050 şi sfârşitul secolului indică o intensificare a acestor fenomene extreme, cu impact negativ asupra agriculturii şi infrastructurii”, subliniază experţii.
În plus, susţin aceştia, urbanizarea amplifică efectele schimbărilor climatice. Astfel, oraşele devin mai calde şi mai uscate decât zonele rurale, fenomen cunoscut ca Insulă de Căldură Urbană, iar diferenţele de temperatură pot ajunge până la 7-8°C.
„Până în 2040, valurile de căldură şi temperaturile extreme vor afecta aproximativ 50% din populaţia urbană, în special în oraşe precum Bucureşti şi Craiova”, este avertismentul dur al cliamtologilor.
Aceştia spun că adaptarea necesită politici urbane integrate şi soluţii bazate pe natură, în condiţiile în care, odată cu creşterea temperaturii medii globale, omenirea se apropie de „puncte critice climatice, praguri ireversibile cu efecte devastatoare”.
„Slăbirea circulaţiei meridionale din Atlantic poate duce la scăderea precipitaţiilor şi intensificarea secetelor în România, afectând agricultura şi securitatea alimentară. Este esenţială anticiparea acestor schimbări prin avertizare timpurie şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Politicile climatice devin astfel cruciale. Pactul Ecologic European şi Legea Europeană a Climei stabilesc obiective pentru neutralitatea climatică până în 2050”, susţin specialiştii.
