Ora se schimbă de două ori pe an în România – în lunile martie și octombrie. Acum, schimbarea va fi în noaptea de 26 spre 27 octombrie 2024.
Următoarea schimbare de oră, trecerea la Ora de vară, va fi în noaptea de 29 – 30 martie 2025.
Sistemul orei de vară şi al celei de iarnă presupune o „ajustare” cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă, pentru a beneficia de lumina naturală. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar ora 4.00 devine ora 3.00. Câștigăm, teoretic, o oră de somn.
În noaptea de 26 spre 27 octombrie, România revine de la ora de vară, care se aplică din ultima duminică a lunii martie, la ora Europei de Est (sau Timpul Legal Român). I se mai spune și Ora Europei Orientale.
Ora de iarnă este considerată ora standard, ora naturală, și tocmai de aceea se numește Timp Legal Roman.
Unul dintre primele lucruri „palpabile” după schimbarea orei se vede în călătoriile cu trenul. Trenurile care sunt în mers vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale. Trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi continuă drumul.
Când s-a trecut, pentru prima dată, la ora de iarnă
Modificarea orei este o chestiune veche de peste nouă decenii. 1932 este primul an în care s-a schimbat ora la noi, iar cele două date au fost în acel an 2 aprilie, respectiv 1 octombrie. Practica schimbării orei a fost oprită la 1941 și reluată 38 de ani mai târziu, adică la 1979. Timp de 18 ani, ora se schimba în toamnă cu o lună mai repede, adică la final de septembrie. Din 1997, Ora de iarnă intră în vigoare în ultimele zile de octombrie.
Cea mai timpurie trecere la Ora de iarnă: 23 septembrie, în anii 1989 și 1995Cea mai târzie trecere la Ora de Iarnă: 2 noiembrie, în 1940Cea mai timpurie trecere la Ora de vară: 20 martie, în 1986Cea mai târzie trecere la Ora de Vară: 27 mai, 1979De ce nu a renunțat România la schimbarea orei
Nu trebuie căzut în capcana unor știri de genul: „S-a decis renunțarea la schimbarea orei”, fiindcă acest lucru nu se va întâmpla prea curând. Motivul? Nu există consens politic la nivelul UE. Trecerea de la ora de iarnă la ora de vară a fost intens dezbătută în ultimii ani, Parlamentul European recomandând renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, începând cu 2021.
Statele membre ale Uniunii Europene trebuiau să notifice până în 2021 dacă vor să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă. Deocamdată însă, discuția rămâne în aer și nu s-a ajuns la consens, așa că nu se întrevede o schimbare a sistemului prea curând.
Cum s-a ajuns la propunerea de renunțare la schimbarea orei? Ca răspuns la câteva inițiative cetățenești, în februarie 2018, Parlamentul a cerut Comisiei să evalueze directiva privind schimbarea sezonieră a orei și să facă propuneri de modificare a acesteia dacă este cazul. În urma acestei evaluări, care a strâns 4.6 milioane de răspunsuri, dintre care 84% s-au pronunțat în favoarea renunțării la schimbările orare, Comisia a făcut propunerea.
Comisia Europeană a explicat că măsurile UE referitoare la ora de vară impun schimbarea orei de două ori pe an pentru a se ține seama de evoluția tiparelor de lumină naturală și pentru a se profita la maximum de lumina zilei disponibilă într-o anumită perioadă de timp.
În cadrul sondajului, 78% dintre respondenții din România au optat pentru renunțarea la schimbarea orei.
Atât Consiliul European, cât și Parlamentul European trebuiau să ajungă la un acord pentru a adopta legislația necesară renunțării la schimbarea sezonieră a orei, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
O istorie a schimbării orei în lume
În lume, aproximativ o treime dintre țări schimbă ora de două ori pe an, iar cele mai multe sunt din Europa, arată o analiză Pew Research. Doar șapte țări europene nu practică schimbarea orei de două ori pe an: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Islanda, Rusia și Turcia. Interesant este că unele țări foarte întinse practică schimbările acestea în doar câteva zone de pe teritoriul lor (Australia, Brazilia).
Introducerea sistemului de schimbare a orei, cunoscut și sub numele de Daylight Saving Time (DST), a fost inițial o măsură de economisire a energiei. Ideea ajustării ceasurilor pentru a maximiza utilizarea luminii naturale a apărut, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, când țările europene au căutat metode eficiente de a reduce consumul de combustibil și electricitate.
Germania a fost prima care a adoptat acest sistem în 1916, urmată de alte națiuni, inclusiv de către România.
După nemți au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vara au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.
Țările europene practică din anul 1980 acest sistem de schimbare sezonieră a orei.
