Fondul Monetar Internațional atrage atenția, într-un document recent publicat, că, după mai mulți ani de politici fiscale relaxate, o revenire bruscă la austeritate fiscală ar putea mai mult să dăuneze economiilor, decât să aducă foarte necesara consolidare.
Este și cazul României, care este în prezent presată de Comisia Europeană să adopte începând cu 2025 măsuri ferme privind reducerea deficitului bugetar, ajuns la finele lui 2024 mult peste estimările inițiale.
Executivul european pare însă că nu ține cont de sfaturile FMI, iar economia României, deja în pierdere substanțială de viteză, s-ar putea confrunta în 2025 cu o evoluție negativă, pe fondul austerității fiscale impuse de la Bruxelles.
Trei tipuri de politici ce trebuie schimbate
Pe măsură ce inflația scade, economia globală are nevoie de ”un triplu pivot de politică”, se arată într-o analiză recentă publicată de FMI, cu referire la schimbările ce trebuie operate în politica monetară, politica fiscală și reformele care trebuie să stimuleze creșterea economică.
În majoritatea țărilor, inflația se apropie acum de țintele băncilor centrale, deschizând calea pentru relaxarea monetară, care este deja în curs.
Aceasta trebuie însoțită și de înăsprirea politicilor fiscale, argumentează documentul FMI, dar aici trebuie procedat cu multă grijă.
După ani de politică fiscală laxă în multe țări, acum este timpul ca dinamica datoriei să fie stabilizată și să fie reconstruite rezervele fiscale atât de necesare.
Deși scăderea ratelor de politică monetară oferă guvernelor îndatorate un mic spațiu fiscal, prin reducerea costurilor de finanțare, acest lucru nu va fi suficient, mai ales că ratele reale ale dobânzilor pe termen lung rămân cu mult peste nivelurile pre-pandemie.
Ce-i prea mult, strică
În multe țări, diferența dintre veniturile fiscale și cheltuielile publice nete angajate în serviciul datoriei trebuie să se îmbunătățească.
Pentru unii, inclusiv Statele Unite și China, actualele planuri fiscale nu stabilizează dinamica datoriei . În multe alte țări, în timp ce planurile fiscale timpurii au arătat promițătoare după pandemie și criza legată de costurile traiului de zi cu zi (inflația), există semne tot mai mari de derapaj.
Dar ”calea este îngustă”, avertizează FMI: Întârzierea consolidării fiscale crește riscul unor ajustări dezordonate impuse de piață, în timp ce o întorsătură excesiv de bruscă spre înăsprirea fiscală ar putea face mai mult rău prin daunele pe care le aduce activității economice.
Creșterea productivității
Al treilea pivot – și cel mai greu – ține de reformele care stimulează creșterea, se mai arată în documentul FMI.
Trebuie făcut mult mai mult pentru a îmbunătăți perspectivele de creștere și a crește productivitatea, deoarece acesta este singurul mod în care pot fi abordate numeroasele provocări cu care se confruntă economiile.
Totul în contextul în care perspectivele de creștere globală pentru cinci ani de acum rămân slabe, la 3,1%, cea mai scăzută performanță din ultimele decenii.
